Autostrada Moldovei este, în evaluarea lui Cristian Ghinea, cel mai mare proiect inclus în planurile naționale de redresare din Uniunea Europeană. Fostul ministru USR al Fondurilor Europene, care a coordonat redactarea PNRR, a vorbit despre stadiul programului, despre investițiile pe care le consideră reușite și despre domeniile în care România a pierdut teren.
Într-un interviu pentru Libertatea, citat de News.ro, Ghinea a susținut că PNRR a fost afectat de supracontractare și de decizii politice luate după depunerea planului. El a indicat Sănătatea drept zona cu cele mai mari probleme, în timp ce la Transporturi a pus accent pe A7, chiar dacă proiectul nu este finalizat integral.
Cuprins
A7, proiectul invocat ca exemplu major
Cristian Ghinea afirmă că Autostrada Moldovei – A7 reprezintă cea mai amplă investiție unică dintre proiectele finanțate prin PNRR la nivelul Uniunii Europene. El a legat acest obiectiv de perioada în care a lucrat la planul transmis Comisiei Europene și a spus că finanțarea a fost decisivă pentru accelerarea investiției.
„Vă dau un exemplu de care sunt cel mai mândru şi personal: când am fost pentru prima oară pe A7 cu maşina, mi-am făcut o poză şi am zis: «Uite, am pus şi eu o cărămidă la autostrada asta, că dacă nu eram acolo, probabil că mai dura 20 de ani până se găsea finanţare pentru cel mai mare proiect unic». Cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile, este A7”, a declarat Cristian Ghinea.
Fostul ministru a precizat că porțiunea Bacău–Pașcani nu este încheiată. În același timp, el a explicat că România a renegociat cu Comisia Europeană modul în care se calculează finanțarea pentru proiectele apropiate de finalizare, astfel încât plata să fie raportată la gradul de execuție.
Cum explică Ghinea supracontractarea PNRR
O critică centrală formulată de Ghinea vizează supracontractarea. În opinia sa, guvernele care au urmat au privit PNRR ca pe o sursă în care puteau fi adăugate proiecte peste nivelul finanțării disponibile. El susține că proiectul depus de el avea „fix 28 şi ceva de miliarde de euro” și includea „o mică rezervă în caz de ratare”.
„Guvernul Bolojan a redus foarte mult. Deci eu am depus un proiect de fix 28 şi ceva de miliarde de euro, tanda pe manda, cu o mică rezervă în caz de ratare. Această mică rezervă a ajuns la aproape dublarea sumei. De ce? Pentru că au fost miniştri slabi la fonduri europene”, a spus Ghinea.
El a vorbit despre o supracontractare ajunsă la 200% și despre efectele acesteia: așteptări mai mari decât bugetul disponibil și proiecte începute fără acoperire completă. În același pasaj, fostul ministru a spus că PNRR a fost lăsat la 29 de miliarde de euro, iar în prezent „sunt 20 de miliarde pe masă”. Partea favorabilă, în evaluarea sa, este că 90% din granturi au fost cheltuite.
- Ghinea spune că planul inițial avea „28 şi ceva de miliarde de euro”.
- El afirmă că a lăsat un PNRR de 29 de miliarde de euro.
- Potrivit fostului ministru, suma disponibilă acum este de 20 de miliarde de euro.
- Supracontractarea indicată de Ghinea a ajuns la 200%.
- Ghinea afirmă că 90% din granturi au fost cheltuite.
Sănătatea, descrisă ca zona cu cele mai mari probleme
La capitolul Sănătate, Cristian Ghinea a folosit formula „cea mai urâtă situaţie”. El a indicat o reducere puternică a finanțării față de varianta inițială și a spus că, din suma de 2,4 miliarde de euro, s-a renunțat la 1,3 miliarde de euro.
În privința spitalelor incluse inițial pe listă, Ghinea a spus că erau 26 de obiective, dar a estimat că „pot fi gata şapte, dacă se negociază bine pe hârtii”. Afirmația sa vizează capacitatea de implementare și de utilizare a banilor, pe care a criticat-o în cazul Sănătății.
În schimb, fostul ministru a avut aprecieri mai bune pentru Transporturi, Dezvoltare și Educație. Tot la Educație, însă, a menționat pierderi legate de liceele agricole, puse pe seama neînțelegerilor dintre ministerele Educației și Agriculturii, precum și situația campusurilor școlare din mediul rural, unde ar fi fost realizat doar unul.
Companiile de stat și disputa politică din jurul reformelor
Cristian Ghinea a susținut că, pe durata implementării PNRR, PSD s-a aflat la guvernare în 87% din timp. În evaluarea sa, cheltuirea banilor a mers mai bine decât reformele, iar exemplul oferit a fost cel al companiilor de stat.
El a spus că PNRR a obligat statul să centralizeze informații care nu erau cunoscute public într-o formă clară. Potrivit lui Ghinea, România a ajuns astfel să știe că are 1.700 de companii de stat și dispune de un tablou de bord public cu date despre angajați, profit, bugete și justificarea existenței acestor entități.
Fostul ministru a criticat însă modul în care reforma ar fi fost folosită ulterior în procedurile de selecție. „Ce-a făcut PSD-ul? Şi-au pus oamenii lor. Au zis: «Ăştia sunt profesionişti, nu-i mai schimbă nimeni»”, a declarat el.
Lecția PNRR, în viziunea fostului ministru
Întrebat ce ar trebui reținut din experiența PNRR, Ghinea a insistat asupra rolului deciziei politice. El a respins ideea că un astfel de program poate funcționa automat, doar pentru că are reguli și finanțare europeană.
„Lecţia ar fi că nu se implementează singur. Politicul este important. Nu este un motor pe care îl dai cheie şi el pleacă. Dacă ai oameni răuvoitori, proşti sau hoţi, vei avea un program implementat cu mari sincope”, a afirmat Cristian Ghinea.
PNRR rămâne un program urmărit atât pentru investițiile mari, precum A7, cât și pentru jaloanele de reformă. Declarațiile fostului ministru indică diferența dintre proiectele care pot primi bani în funcție de progres și zonele unde întârzierile sau renunțările reduc impactul inițial al planului.
Citește și
- e-SănătateaMea accelerează validarea identității digitale: ce trebuie să știe pacienții despre ROeID
- Bilanțul PNRR după termenul-limită: ce proiecte au rămas în joc și de ce contează platforma digitală a CNAS
Notă editorială: articol redactat de ZIARU.RO pe baza informațiilor publice disponibile în sursa monitorizată (Digi24). Imaginea este o ilustrație editorială simbolică generată cu AI pentru ZIARU.RO.
