AcasăInternationalAvocat român, interzis doi ani la CEDO după folosirea AI fără verificare

Avocat român, interzis doi ani la CEDO după folosirea AI fără verificare

Un avocat român nu mai poate reprezenta sau asista reclamanți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului timp de doi ani, după ce a folosit într-o cauză informații generate de inteligența artificială fără să le verifice. Cazul este un avertisment concret: instrumentele AI pot accelera documentarea, dar nu transferă răspunderea profesională de la om la software.

Ce s-a întâmplat la CEDO

Potrivit informațiilor comunicate de Curtea de la Strasbourg și relatate de CursDeGuvernare, măsura vizează un avocat român care ar fi introdus într-un demers juridic referințe neverificate produse de un sistem de inteligență artificială. Informațiile s-au dovedit false, iar folosirea lor a afectat apărarea intereselor clientului.

Interdicția privește reprezentarea sau asistarea justițiabililor la CEDO pentru o perioadă de doi ani. Nu este o interdicție generală de exercitare a profesiei în România și nici o concluzie că utilizarea AI ar fi, prin ea însăși, interzisă. Problema centrală este lipsa verificării și transmiterea către instanță a unor elemente prezentate ca reale.

De ce „halucinațiile” AI sunt periculoase în drept

Modelele generative formulează răspunsuri pe baza unor tipare statistice. Ele pot produce texte fluente și convingătoare chiar și atunci când inventează numere de dosar, fragmente de hotărâri, citate, date ori legături între cauze. Aceste erori sunt numite frecvent „halucinații”, însă termenul tehnic nu le reduce gravitatea practică.

Într-un document juridic, o trimitere falsă poate orienta analiza către o jurisprudență inexistentă, poate consuma timpul instanței și poate slăbi credibilitatea întregii cereri. Pentru client, efectul poate fi și mai serios: argumentele utile riscă să fie acoperite de erori, iar o cale de atac cu termene stricte poate fi compromisă.

Un răspuns AI nu are valoarea unei baze juridice oficiale. Chiar dacă formularea pare precisă, fiecare hotărâre, articol de lege și citat trebuie confruntat cu documentul original publicat de instituția competentă.

Ce obligații rămân la profesionist

Folosirea unui instrument digital nu înlocuiește obligația de diligență. Avocatul decide ce informații include, ce susțineri semnează și ce acte transmite. Din acest motiv, răspunderea pentru conținut nu poate fi transferată către furnizorul aplicației sau către un algoritm.

  • Autenticitatea sursei: hotărârea citată trebuie să existe și să poată fi deschisă în baza oficială.
  • Relevanța: o cauză reală poate avea fapte și o problemă juridică diferite.
  • Actualitatea: legislația și jurisprudența se pot modifica, iar o versiune veche poate induce în eroare.
  • Confidențialitatea: datele clientului nu trebuie introduse într-un serviciu extern fără o evaluare juridică și tehnică adecvată.
  • Controlul final: autorul documentului trebuie să poată explica și susține fiecare argument.

Cum poate fi verificată o referință generată de AI

Primul pas este căutarea cauzei în HUDOC, baza oficială de jurisprudență a CEDO, folosind numărul cererii, numele părților și data. Apoi trebuie comparate pasajul citat, contextul și soluția. O simplă potrivire a titlului nu este suficientă: unele cauze au denumiri apropiate, iar rezumatele pot omite exact nuanța de care depinde argumentul.

Pentru dreptul intern, verificarea trebuie continuată în sursele oficiale relevante, inclusiv Monitorul Oficial, Portalul Legislativ și bazele instanțelor. Dacă un document nu poate fi găsit în sursa primară, el nu ar trebui folosit ca autoritate juridică. În cazul traducerilor, sensul trebuie confruntat cu versiunea oficială disponibilă.

  1. copierea exactă a numărului de dosar sau a identificatorului;
  2. deschiderea documentului în baza oficială;
  3. verificarea pasajului în context, nu doar într-un rezultat de căutare;
  4. confirmarea datei, completului și stadiului procedural;
  5. păstrarea linkului ori a documentului verificat în dosarul de lucru.

Ce înseamnă cazul pentru avocați și clienți

Pentru profesioniști, concluzia nu este că AI trebuie eliminată complet din activitate. Astfel de instrumente pot ajuta la structurarea unei liste de întrebări, la sintetizarea unui text deja verificat sau la identificarea unor direcții de cercetare. Nu ar trebui însă folosite ca sursă finală pentru jurisprudență, fapte ori citate.

Pentru clienți, cazul arată de ce este legitim să întrebe cum au fost documentate susținerile importante. Un profesionist nu este obligat să divulge metode interne confidențiale, dar trebuie să poată indica sursa juridică reală și să explice de ce este relevantă. Rapiditatea redactării nu compensează lipsa controlului.

Instituțiile și cabinetele au nevoie de reguli interne clare: ce aplicații sunt permise, ce date pot fi introduse, cine verifică rezultatele și cum este documentat controlul uman. O politică bună nu se limitează la o formulă generică de tipul „AI poate greși”, ci stabilește pași verificabili înainte ca documentul să plece către client sau instanță.

De ce sancțiunea are o miză mai largă

Cazul se înscrie într-o problemă observată și în alte jurisdicții: texte aparent profesioniste pot ascunde surse inexistente. În justiție, încrederea se bazează pe posibilitatea de a verifica afirmațiile. Dacă instanța trebuie să controleze mai întâi dacă fiecare referință a fost inventată, costurile procedurii cresc pentru toate părțile.

Miza depășește profesia de avocat. Aceeași disciplină este necesară în administrație, sănătate, educație și presă, acolo unde o informație falsă poate influența drepturi sau decizii. Inteligența artificială poate fi un asistent, nu un substitut pentru răspunderea celui care aprobă rezultatul.

Ce trebuie urmărit în continuare

Detaliile oficiale ale măsurii, temeiul procedural și eventualele reacții ale organismelor profesionale vor arăta cum este aplicat standardul de verificare în practică. Important este să nu fie extrapolate concluzii care nu rezultă din comunicarea instituției: măsura vizează conduita într-un caz concret, nu o interdicție generală a tehnologiei.

Pentru profesioniști, pasul util este imediat: inventarierea instrumentelor folosite, introducerea unei verificări în surse primare și separarea clară între ideile de lucru generate automat și informațiile care ajung într-un document oficial.

Citește și: Cum verifici rapid o informație online înainte să o distribui și cele mai noi articole din rubrica Tech.

Notă editorială: Articolul este o sinteză originală ZIARU.RO, redactată pe baza informațiilor disponibile la 21 noiembrie 2026 și a principiilor generale privind verificarea surselor juridice. Nu oferă consultanță juridică și nu atribuie persoanei vizate alte fapte decât cele descrise public. Informația inițială a fost semnalată de CursDeGuvernare. Imaginea este o ilustrație editorială simbolică generată cu ajutorul inteligenței artificiale și nu reprezintă persoana sau cauza reală.

Redactia ZIARU.RO
Redactia ZIARU.RO
Echipa editoriala ZIARU.RO.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments