Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis”.
Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural „Iașii” sau Târgu’ Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.[6][7][8] Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova[8]. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.
Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din slavonă. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, „yash” înseamnă „faimă”.
O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[10]. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot „Piața (Târgul) jassilor”; numele vechi românesc, Târgu’ Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.
În Ungaria, iașii au lăsat delumirea de Jász unui comitat și mai multor localități ; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară „ijász” înseamnă tocmai „arcaș”, de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași.
6 secole mai târziu, în 2008, momentul aniversar „Iaşi 600” a fost sărbătorit în oraş printr-o serie de evenimente de anvergură, printre care şi proiectul „Capsula Timpului”.
Această iniţiativă s-a născut din dorinţa de a transmite peste ani mesajul şi imaginea Iaşului timpurilor noastre şi a avut ca finalitate realizarea unei capsule în care sunt păstrate obiecte şi amintiri pentru generaţiile viitoare. Caseta sigilată şi depozitată în faţa Palatului Roznovanu la baza monumentului aniversar „Chivotul memoriei”, creaţia artistului plastic Felix Aftene, va fi scoasă la lumină în anul 2058.
Misiunea de a transmite povestea mai departe şi de a deschide capsula peste 50 de ani a fost transmisă copiilor născuţi la Iaşi în ziua de 6 octombrie 2008 şi care din data de 17 decembrie 2008 fac parte din Ordinul Capsula Timpului, organism-simbol care determină o legătură simbolică şi un angajament asumat de familiile copiilor.
