[ad_1]
Vineri, 16 aprilie 2021, la ora 15.00, în Studioul BZI LIVE s-a dialogat despre cele mai noi proiecte, activităţi didactice, de cercetare sau ştiinţifice într-un domeniu esenţial în lumea contemporană alături de prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultății de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. De asemenea, cum decurge activitatea educaţionala în pandemie, cele mai proaspete rezultate din activităţi şi proiecte aflate în derulare au fost alte puncte ale dialogului alături de decanul Facultății de Horticultura, prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia.
Profilul inginerului horticultor
Inginerii horticultori sunt specialiști în cultura viței de vie, a speciilor pomicole, floricole, legumicole, în depozitarea și prelucrarea fructelor și legumelor, în producția de vin și producția de material săditor horticol. Calificarea lor complexă le permite alegerea soiurilor adaptate zonelor de cultură, a amplasamentelor favorabile și tehnologiilor de cultură corespunzătoare.
Competențele profesionale ale inginerilor horticultori se bazează pe noțiuni fundamentale de biologie, ecologie și fiziologie a plantelor horticole, la care se adaugă noțiuni de agrometeorologie, botanică, genetică, agrotehnică, pedologie, topografie, informatică, management, marketing și contabilitate, dobândite pe parcursul celor patru ani de studiu universitar.
Perspective profesionale
Pe lângă competențele de bază, respectiv înființarea și managementul exploatațiilor horticole, absolvenții specializării Horticultură au o calificare ce le permite să activeze în:
agenții de plăți și intervenții pentru agricultură;
poliție vamală fitosanitară;
învățământ;
institute de cercetare;
pepiniere horticole;
depozite de legume și fructe;
agenții și oficii de dezvoltare rurală;
oficii și laboratoare zonale de pedologie, agrochimie și protecția plantelor;
primării, societăți horticole, oficii de consultanță agricolă;
industria legumelor și fructelor;
crame și combinate de vinificație.
De reliefat ca, anul trecut, o cercetare de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași contribuie la influența de a schimba o parte din zona de producție viticolă europeană. Astfel, timp de șase ani, cercetarea specialiștilor de la Universitatea de Agronomie a analizat impactul schimbărilor climatice asupra unora dintre cele mai importante podgorii europene Bordeaux și Valea Loirei (Franța), Valea Rhinului (Germania), La Rioja (Spania), Cotnari (România) – și arealului South Sussex din Marea Britanie. Cercetările, începute în anul 2014 și efectuate în cadrul proiectului european LIFE ADVICLIM, coordonat de Universitatea Rennes 2 din Franța, au reunit universități și instituții de cercetare de mare prestigiu din Europa: CNRS, INRA, IFV și Bordeaux ScienceAgro din Franța; Universitatea Geisenheim din Germania, Universitatea Publica Navarra din Spania, Plumpton College din Marea Britanie și USAMV Iași din România.
Cercetare care poate schimba întreaga producție viticolă europeană, la USAMV Iași
În site-urile pilot ale proiectului, amplasate în cele șase podgorii, s-au colectat date prin utilizarea senzorilor de temperatură, s-a urmărit fenologia soiurilor, s-a stabilit amprenta de carbon generată de practicile tehnologice și s-au prelucrat datele obținute prin utilizarea de softuri informatice.
„În contextul schimbărilor climatice, ne-am propus să studiem, alături de partenerii noștri din instituții europene, impactul acestui fenomen global asupra podgoriilor, să elaborăm prognoze privind evoluția viticulturii în următoarele decenii, să identificăm soluții de adaptare la acest fenomen și de diminuare a impactului său asupra viticulturii. Cercetările efectuate de noi au evidențiat modificarea profilului climatic al tuturor podgoriilor studiate, ca efect al creșterii temperaturilor, cu consecințe pozitive pentru cele din zona temperată, mai răcoroasă, precum Valea Rinului, Cotnari, Valea Loirei, dar și preocupante pentru podgoriile mai apropiate de climatul mediteranean, precum Bordeaux și La Rioja”, a punctat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultății de Horticultură din Iași, cercetător principal în cadrul proiectului.
Au fost dezvoltate tehnologii adaptabile podgoriilor europene
Pentru a demonstra importanța managementului local al strategiilor de adaptare și atenuare, în cadrul proiectului ADVCLIM au fost dezvoltate tehnologii adaptabile podgoriilor europene – rețele de senzori de temperatură pentru fiecare podgorie și o platformă web care permit viticultorilor să evalueze impactul schimbării climatice asupra propriilor parcele, să experimenteze metode de adaptare și să măsoare emisiile de gaze cu efect de seră, pe care le generează propriile lucrări de întreținere. Toate aceste tehnologii sunt experimentate pe siturile demonstrative din cele șase podgorii: Saint Emilion – Bordeaux, Coteaux du Layon – Valea Loirei, Rüdesheim – Valea Rinului, Rock Lodge – South Sussex, Ausejo – La Rioja și Cotnari, din podgoria Cotnari, România.
„Concret, USAMV a coordonat, în cadrul proiectului ADVICLIM, activitatea «Demonstrații pe site-urile pilot europene», a efectuat spațializarea și analiza indicilor bioclimatici din perioadele 1951-1990 și 1991-2010 din cele șase podgorii, a stabilit prognoza evoluției potențialului viticol al podgoriei Cotnari pentru perioada 2020 – 2100 și a studiat comportamentul viței de vie în diferite contexte de mediu și tehnologice din arealul Cotnari”, a mai arătat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia.
Scenariile climatice pentru deceniile viitoare și valorile amprentei de carbon ale podgoriilor sunt integrate în platformă, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului major al schimbării temperaturii globale
Platforma web creată în cadrul proiectului – CLIMAVISTA WINE – permite reunirea datelor obținute de cercetători, a datelor de la stațiile meteorologice, a datelor furnizate de sateliți, rezultate ale modelelor de adaptare, rezultatele calculului amprentei de carbon și reprezintă o interfață ce oferă producătorilor din viticultura europeană date relevante pentru procesul de decizie. Scenariile climatice pentru deceniile viitoare și valorile amprentei de carbon ale podgoriilor sunt integrate în platformă, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului major al schimbării temperaturii globale.
[ad_2]
