[ad_1]
Obiectul lunii septembrie 2021 la Muzeul Național al Literaturii Române Iași este cronograful lui Mihai Eminescu, o lucrare de epocă realizată de copistul Iane Logofătul la 1757, scrisă pe hârtie manuală, în limba greacă, obiect de tezaur național. Cronograful poate fi admirat la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” (Casa cu Arcade), până joi, 30 septembrie 2021, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare)
Cronograful lui Mihai Eminescu, o lucrare de epocă realizată de copistul Iane Logofătul la 1757, scrisă pe hârtie manuală, în limba greacă, obiect de tezaur național, poate fi admirat de public până joi, 30 septembrie 2021. Acesta poate fi admirat la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” (Casa cu Arcade), de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare). E cunoscută, în rândul romanticilor de secol XVIII-XIX, pornirea estetico-filosofică către problematica, spinoasă de altfel, a timpului, în forma sa absolută sau în curgerea (diacronia) care a generat istoria lumii, cu evenimente, personalități și tot ce aduna acest timp.
Mihai Eminescu se regăsește explicit, în toata opera sa, căutând și urmând calea temporalității, nevoia de înțelegere și explicare a timpului trecut, trăit și proiectat într-o nouă eră
Mihai Eminescu se regăsește explicit, în toata opera sa, căutând și urmând calea temporalității, nevoia de înțelegere și explicare a timpului trecut, trăit și proiectat într-o nouă eră.
„Când, la venirea la Iași, în 1874 (stabilindu-se la Mânăstirea «Trei Ierarhi», în chilie cu Ioan Slavici și Samson Bodnărescu), Eminescu descoperă Cronograful, în biblioteca bisericii, îl duce pe masa de lucru spre îndelungă cercetare; cu siguranță, trăirea acelui moment a fost de mare intensitate pentru cel care, în esență, era Filosoful (pre)ocupat de sensuri adânci. Volumul acesta avea să-i fie aproape până la ultimul rând pus pe hârtie, căci el îi dădea sursa unor înscrisuri memorabile, care, prin însumarea etapelor de istorie universală, dădeau seama de preocupările sale profunde”, arată poetul și jurnalistul cultural Liviu Apetroaie, muzeograf la Muzeul „Mihai Eminescu” din Copou.
„Memento mori – Panorama deșertăciunilor” e vasta construcție lirico-filosofico-istorică pe care Eminescu o lasă generațiilor de mai târziu
„Memento mori – Panorama deșertăciunilor” e vasta construcție lirico-filosofico-istorică pe care Eminescu o lasă generațiilor de mai târziu, scriind despre cele ce fuseseră de la începuturile lumilor.
„Asta cum consemnează Cronograful din lada sa de manuscrise și cărți de care nu se despărțea nicăieri, oriunde ar fi pornit. Venea, cu acest text, în «moda» explorării temporalității, adânc cercetată, să amintim, de Goethe în «Faust», ori de Victor Hugo în «Legenda secolelor», opere exemplare pentru desfășurarea acestui subiect de mare ocupare pentru romantici. Și, desigur, mulți alții… Cronograf, de la grecescul cronos – timp, graphein – scriere, care la noi era numit poetic Hronic, altfel spus primele compendii de istorie scrisă. Era ținut de Eminescu aproape de sufletul său cugetător, de la descoperirea lui, la Iași, și până la apusul vieții”, mai arată muzeograf Liviu Apetroaie.
[ad_2]
