[ad_1]
Universitatea „Cuza” din Iași nu aprobă textul actual al proiectului de lege a învățământului superior. Concret, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Guvern, Consorțiul „Universitaria”, din care fac parte cele mai mari și importante universități din țară, critică mai multe aspecte legate de textul actual al proiectului de lege a învățământului superior
Întâlnirea a avut loc în contextul publicării în dezbatere publică a noilor proiecte de legi ale Educației care prevăd o serie de modificări ale cadrului legislativ actual ce pot provoca o amnistiere a plagiatorilor de doctorate. După cum EduPedu.ro a semnalat ieri, niciunul dintre cei 25 de rectori prezenți nu a ridicat problemele plagiatului, ale desființării instituției care analizează și dă verdict pe plagiate, ale renunțării voluntare la titlul de doctor sau ale acordării titlului de doctor de către universități.
După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Guvern, Consorțiul „Universitaria”, din care fac parte cele mai importante instituții de învățământ superior, inclusiv Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, critică mai multe aspecte legate de textul actual al proiectului de lege a învățământului superior. Printre ele și faptul că prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular, între 65 și 70 de ani, „afectează grav principiul autonomiei universitare, dar și principiul echității între categoriile de pensionari”. Întâlnirea a avut loc în contextul publicării în dezbatere publică a noilor proiecte de legi ale Educației care prevăd o serie de modificări ale cadrului legislativ actual ce pot provoca o amnistiere a plagiatorilor de doctorate. Din propunerile consorțiului se remarcă contractul individual de muncă pe o perioadă determinată, pentru angajații cu vârsta de peste 65 de ani.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași nu aprobă textul actual al proiectului de lege a învățământului superior
Așadar, prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular, între 65 și 70 de ani, care rezultă din actuala formă a Art. 218 (2) afectează grav principiul autonomiei universitare, dar și principiul echității între categoriile de pensionari, reglementând printr-o lege a educației privilegii și condiții excepționale de pensionare, specifice unei legi a pensiilor. Ca soluție, reprezentanții universităților cer ca la 65 de ani, la ieșirea la pensie, să se poată încheia un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, iar cadrele didactice pensionate care nu au calitatea de titular să poată fi plătite și în regim de plată cu ora. Alte probleme semnalate, potrivit poziției anunțate, sunt finanțarea pe baza numărului de studenți și finanțarea cercetării și a internaționalizării.
Consorțiul „Universitaria” include 43 la sută la dintre studenții din România
În prezent, deși includ 43 la sută dintre studenții din România, universitățile din Consorțiul „Universitaria” primesc doar 34 la sută din finanțarea alocată de Ministerul Educației. Pentru încurajarea performanței la nivel național și internațional, prin sistemul de finanțare și pentru o justă finanțare a tuturor domeniilor și tipurilor de universități, este propusă, la art. 114, ca finanțarea suplimentară să reprezinte minim 35 la sută, nu 33 la sută, din întreaga finanțare instituțională, nu numai din cea de bază. Așa cum apare acum, Consorțiul va avea numai 23,92 la sută din finanțarea totală, adică mai puțin ca în prezent, transmit reprezentanții.
Finanțarea cercetării și internaționalizării în România
În ceea ce privește finanțarea cercetării și internaționalizării, „Universitaria” arată:
„Solicităm introducerea la Capitolul XII a unui articol distinct care să stipuleze angajamentul ferm de finanțare publică a cercetării fundamentale în universități (pe modelul programelor nucleu), cu precizarea procentului din PIB alocat cercetării și procentului din PIB alocat de la bugetul de stat pentru activitățile de cercetare în universități (alta decât granturile de cercetare alocate pe bază de competiție). Un angajament privind elaborarea unei legi/metodologii distincte, împreună cu Ministerul Cercetării, ar fi binevenit. Solicităm gruparea referirilor la internaționalizare din proiectul de lege, într-un Capitol distinct, XIII bis, dedicat internaționalizării învățământului superior în care să se menționeze acest obiectiv și angajamentul Ministerului Educației de a finanța public internaționalizarea”, se mai arată în comunicat.
Sorin Cîmpeanu spune că proiectul de lege este susținut „fără excepție” de universitari, pe când Consorțiul „Universitaria” subliniază că susține proiectul „România Educată” și nu actualul proiect de lege. Consorțiul „Universitaria” cuprinde următoarele instituții: Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Așadar, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași nu aprobă textul actual al proiectului de lege a învățământului superior.
[ad_2]
