[ad_1]
Alegerile intermediare din America au intrat în faza lor finală, deja fiind închise secţiile de vot în majoritatea statelor. Primele proiecţii ale rezultatelor confirmă avantajul aşteptat al republicanilor la Camera Reprezentanţilor, în timp ce la Senat pare să se menţină egalitatea. Multe dintre cursele electorale sunt prea strânse ca să poată fi prognozat un câştigător. Aceste alegeri de la mijlocul mandatului prezidenţial, văzute adesea ca un referendum la adresa preşedintelui în funcţie, ar putea decide soarta viitoarei competiţii electorale pentru Casa Albă din 2024, anunță news.ro.
UPDATE. Preşedintele Joe Biden a dat „telefoane de felicitare” unor candidaţi democraţi care au câştigat alegerile marţi seara, a anunţat Casa Albă.
„În această seară, preşedintele a dat telefoane de felicitare guvernatorului ales al statului Massachusetts, Maura Healey, guvernatorului statului Rhode Island, Dan McKee, senatorului ales Peter Welch, reprezentantei Lisa Blunt Rochester, guvernatorului statului Colorado, Jared Polis, reprezentantei Abigail Spanberger şi liderului majorităţii din Senat, Chuck Schumer”, a precizat Casa Albă într-un comunicat transmis presei.
Potrivit celor mai recente proiecţii ale CNN, republicanii şi-au asigurat cel puţin 153 de locuri în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii au sigur 85 de mandate.
La Senat, cursa este în continuare strânsă, cu câte 40 de locuri pentru fiecare partid.
UPDATE. Noua situaţie din Camera Reprezentanţilor, potrivit proiecţiilor CNN: republicanii – 106 de mandate, democraţii – 57.
La Senat, democraţii au asigurate 38 de mandate, republicanii au 39.
UPDATE. Proiecţiile CNN indică 74 de locuri în Camera Reprezentanţilor ca fiind sigur ale republicanilor, în timp ce democraţii au câştigat 34 de mandate. Camera Reprezentanţilor are 435 de locuri, iar pentru o majoritate sunt necesare 218 mandate.
La Senat, până acum se păstrează egalitate, fiecare dintre partide are asigurate 36 de locuri. Pentru majoritate e nevoie de 51 de locuri.
UPDATE. Potrivit celor mai recente proiecţii CNN, republicanii au asigurate 39 de mandate în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii sunt siguri de 19 locuri.
Pentru Senat, deocamdată nu sunt surprize.
VICTORII CU SEMNIFICAŢIE:
Primul congresman din Generaţia Z
Un democrat în vârstă de 25 de ani ar urma să devină primul reprezentant al Generaţiei Z ales în Congres, potrivit CBS News. Maxwell Alejandro Frost este pe cale să îl învingă pe republicanul Calvin Wimbish în cursa pentru Camera Reprezentanţilor şi va menţine în mâinile democraţilor circumscripţia pe care o reprezintă. Frost, muzician, şofer Uber şi activist pentru controlul armelor, este unul dintre cei doi reprezentanţi ai Generaţiei Z care figurează pe buletinele de vot din 2022; cealaltă este republicana Karoline Leavitt din New Hampshire. Tinerii alegători au ieşit la vot în număr mare la alegerile parţiale din 2018, precum şi la alegerile prezidenţiale din 2020, dar un exit-poll arată că la alegerile din 8 noiembrie a crescut vârsta alegătorilor care au venit la vot.
Primul american nativ care reprezintă Oklahoma în Senat
Reprezentantul republican Markwayne Mullin din Oklahoma va câştiga alegerile speciale pentru Senatul SUA, proiectează CNN, devenind astfel primul american nativ care reprezintă Oklahoma în această cameră în aproape un secol. Mullin o va învinge pe candidata democrată Kendra Horn, o fostă membră a Congresului, în cursa pentru locul senatorului republican Jim Inhofe, care va demisiona în ianuarie.
Marco Rubio revine în glorie
Alegătorii din Florida îl vor realege pe senatorul republican Marco Rubio pentru un al treilea mandat, în ciuda faptului că a avut o campanie destul de discretă şi a beneficiat de mai puţine fonduri, în timp ce contracandidata sa democrată, Val Demings, o femeie de culoare, fostă şefă a poliţiei din Ohio, părea să aibă mai multe atuuri. În condiţiile în care statul s-a îndreptat în ultimii ani spre dreapta, Rubio s-a arătat apropiat de ideile fostului preşedinte Donald Trump, rivalul său de odinioară. Victoria lui Rubio vine la şase ani după campania sa prezidenţială eşuată, care l-a adus într-un con de umbră.
Acum, în calitate de senator senior al Floridei, el va redeveni probabil una dintre cele mai influente voci ale Partidului Republican în materie de politică externă, într-o perioadă de tensiuni crescânde în întreaga lume din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, a ascensiunii Chinei ca putere mondială şi a consecinţelor economice aduse de inflaţia generalizată, comentează CNN. Fiu al unor imigranţi cubanezi, Rubio a fost ales pentru prima dată în Senatul SUA în 2010, într-o cursă în trei împotriva democratului Kendrick Meek şi a guvernatorului de atunci Charlie Crist, care a candidat ca independent. Rubio a câştigat un nou mandat în 2016 în faţa democratului Patrick Murphy.
Guvernatorul de care se teme Trump a fost reales
Şi tot în Florida mai există o victorie importantă pentru republicani. Guvernatorul Ron DeSantis, care s-a impus în timpul pandemiei ca unul dintre politicienii cu vederi extremiste, va câştiga un al doilea mandat la conducerea statului, estimează CNN, zădărnicind încercarea democratului Charlie Crist de a-şi recăpăta vechea funcţie. Donald Trump se teme că ar putea deveni un potenţial rival republican la nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale din 2024.
Fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă devine prima „fiică guvernator” în Arkansas
De asemenea, republicana Sarah Huckabee Sanders, fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă în timpul mandatului lui Donald Trump, a fost aleasă guvernator în Arkansas, devenind prima femeie din acest stat care ocupă această funcţie. Ea îi ia locul colegului republican Asa Hutchinson.
Sarah Huckabee Sanders este fiica fostului guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, şi va deveni, de asemenea, prima fiică din istoria SUA care va ocupa funcţia de guvernator al aceluiaşi stat pe care tatăl ei l-a condus.
Huckabee Sanders l-a învins pe democratul Chris Jones, care este pastor, fost lider al unei organizaţii non-profit, dar care are o diplomă în inginerie nucleară la MIT.
Arkansas a ales ultima dată un guvernator democrat în 2010, iar acum este un stat orientat puternic către dreapta.
UPDATE. În Ohio, guvernatorul republican Mike DeWine va câştiga un nou mandat, estimează CNN, şi o va învinge pe democrata Nan Whaley.
Între timp, urnele s-au închis în alte trei state – Carolina de Nord, Ohio şi Virginia de Vest, iar proiecţiile CNN indică până acum că republicanii au 15 mandate asigurate în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii – 4.
UPDATE. Senatorul Tim Scott, singurul republican de culoare din camera superioară a Congresului, îşi păstrează mandatul, învingându-şi contracandidata democrată, Krystle Matthews, în alegerile din Carolina de Sud – potrivit proiecţiei făcute de CNN.
Potrivit CNN, în Camera Reprezentanţilor republicanii au până acum 8 mandate, în timp ce democraţii 3. Pentru a putea obţine controlul, republicanii au nevoie de 218 mandate.
Rezultatele cursei electorale pentru Senat din Georgia ar putea fi cunoscute abia în decembrie
În Georgia, stârneşte foarte mult interes cursa dintre senatorul democrat Raphael Warnock, care luptă să-şi păstreze locul, şi contracandidatul său republican Herschel Walker, fost jucător de fotbal american. Democraţii au minimul necesar pentru o majoritate în camera superioară a Congresului, iar dacă Warnock pierde, vor trebui să câştige un loc în Senat în altă parte pentru a menţine controlul.
Cursa este însă extrem de strânsă între cei doi contracandidaţi şi s-ar putea să nu se încheie până în decembrie.
În Georgia, un candidat trebuie să aibă peste 50% din voturi pentru a câştiga. Amândoi candidaţii au oscilat în sondaje în jurul valorii de 40 de procente pe tot parcursul campaniei – în ciuda faptului că Walker s-a confruntat cu o serie de scandaluri care, în mod normal, ar pune capăt şanselor unui candidat. Dar într-o societate americană foarte polarizată, fidelitatea faţă de partid şi animozitatea faţă de cealaltă parte au făcut ca majoritatea republicanilor să rămână alături de fostul star al fotbalului american, scrie BBC.
Dacă niciunul dintre cei doi nu va atinge pragul de 50 la sută plus 1, atunci vor trebui să se confrunte într-un al doilea tur peste patru săptămâni, astfel că soarta Senatului american, în cazul în care nu vor exista surprize, ar putea fi cunoscută abia la 6 decembrie.
UPDATE. Urnele s-au închis începând cu ora locală 18:00 (miercuri, ora 1:00, ora României) în câteva state: Georgia, Indiana, Kentucky, Carolina de Sud, Vermont şi Virginia.
Ora de închidere a urnelor nu este însă aceeaşi în toate statele. În plus, există şi o diferenţă de fus orar între coasta de est şi coasta de vest a Statelor Unite.
Liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor pregăteşte discursul victoriei
UPDATE. Liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, şi echipa sa au lucrat la discursul victoriei în ultimele două săptămâni, el fiind extrem de încrezător că vor recâştiga Camera în urma alegerilor de marţi.
Deşi are fraze pregătite, este de aşteptat să şi improvizeze. Echipa sa se aşteaptă ca el să urce pe scenă la ora locală 23:00 (miercuri, 5:00 ora României), dacă lucrurile vor decurge aşa cum se aşteaptă.
De asemenea, preşedinta Comitetului Naţional Republican, Ronna McDaniel, şi, eventual, fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, ar putea rosti şi ei discursuri.
McCarthy a strâns o sumă enormă de bani şi a făcut campanie în aproximativ 40 de state în ultimele luni – chiar şi pentru doi adversari republicani din Virginia, Jen Kiggans şi Hung Cao, care, speră republicanii, îi vor ajuta să recupereze majoritatea.
Obiectivul echipei McCarthy este să câştige cel puţin 20 de locuri în Cameră. Dacă vor depăşi această barieră, vor considera că a fost un scrutin foarte bun, care le oferă o majoritate confortabilă. Dacă partidul va obţine mai puţine locuri în Cameră, republicanii nu vor avea în această seară o imagine atât de puternică pe cât au sperat, ceea ce ar putea însemna probleme pentru a-şi promova propria agendă în Congres.
În cazul în care republicanii vor avea majoritatea, McCarthy va fi noul lider al Camerei Reprezentanţilor, luându-i locul democratei Nancy Pelosi, actualul speaker.
Incidente la vot
UPDATE: Mai multe secţii de vot din diferite state au anunţat că îşi vor prelungi orarul de vot din cauza unor întârzieri de natură tehnică.
La alte secţii de vot s-au format cozi.
Oficialii electorali din Ohio lucrează, pe de altă parte, pentru a contracara o serie de dezinformări care circulă pe reţelele sociale în legătură cu secţiile de vot şi maşinile electorale defecte.
Secretarul de stat din Ohio, Frank LaRose, a dat exemplul unei postări care susţinea că maşinile de vot s-au defectat la o secţie de votare şi că a fost nevoie să fie chemat un şerif. Secretarul de stat a scris pe Twitter că toate maşinile „funcţionează corect” şi că a fost chemat un şerif din cauza unui „caz izolat de hărţuire a unui lucrător electoral de către un individ. Situaţia a fost rezolvată în mod paşnic”, a precizat oficialul.
Consiliul electoral al comitatului Cuyahoga a ripostat la un tweet viral care susţinea că s-au făcut schimbări de ultim moment în ceea ce priveşte amplasarea secţiilor de vot din Ohio. Consiliul electoral al comitatului a declarat că acest tweet este fals, toate locaţiile fiind confirmate în urmă cu două luni.
UPDATE: Un bărbat a fost arestat marţi după-amiază după ce a ameninţat alegătorii cu un cuţit într-o suburbie a oraşului Milwaukee, ceea ce a dus la închiderea unei secţii de votare pentru scurt timp.
Poliţia din West Bend, Wisconsin, a răspuns în jurul orei locale 12:35 la o sesizare privind un bărbat înarmat cu un cuţit la West Bend Community Memorial Library, unde este amenajată o secţie de vot. Bărbatul a cerut personalului „să oprească votul”, a precizat Departamentul de Poliţie din West Bend într-un comunicat de presă.
Bărbatul în vârstă de 38 de ani, care nu a fost identificat imediat de autorităţi, a fost arestat fără să opună rezistenţă, a precizat poliţia.
Votarea la această secţie a fost oprită pentru circa jumătate de oră.
UPDATE: Oficialii din comitatul Maricopa, Arizona, o circumscripţie electorală-cheie, au anunţat că maşinile de centralizare a voturilor din aproximativ o cincime din cele 223 de secţii de votare au respins buletinele de vot în primele ore de la deschiderea urnelor.
Potrivit oficialilor din comitat, problema a fost legată de parolele introduse de prea multe ori, ceea ce a activat funcţiile de securitate. Până la ora locală 10:00, problemele au fost rezolvate şi oficialii nu anticipează întârzieri în procesul de votare.
UPDATE: Oficialii din Florida, fief republican, au avertizat Departamentul de Justiţie al SUA că, în conformitate cu legislaţia statului, observatorii electorali federali nu au voie să intre în secţiile de votare, respingând astfel planurile administraţiei federale de a avea observatori în acest stat.
Într-o scrisoare adresată luni Departamentului de Justiţie, oficialii electorali din statul Florida susţin că oficialii federali nu sunt incluşi pe lista persoanelor autorizate în interiorul secţiilor de votare şi, chiar dacă s-ar califica, „ar fi contraproductiv şi ar putea submina încrederea în alegeri”.
Departamentul de Justiţie a anunţase că intenţionează să trimită observatori electorali în 24 de state, inclusiv în trei comitate din Florida – Broward, Miami-Dade şi Palm Beach. Practica de a trimite observatori electorali federali în jurisdicţiile locale datează de zeci de ani, precizează CNN. Însă Departamentul „nu a detaliat necesitatea monitorilor federali în aceste comitate”, a arătat în scrisoarea către Departamentul Justiţiei consilierul general al Departamentului de Stat din Florida, Brad McVay. Potrivit scrisorii, Departamentul de Stat din Florida îşi va trimite propriii monitori în cele trei circumscripţii, pentru „a se asigura că nu există nicio interferenţă în procesul de votare”.
Secretarul de stat din Florida, Cord Byrd, este numit de guvernatorul republican Ron DeSantis, care candidează pentru realegere.
În Florida, la Palm Beach,a votat şi fostul preşedinte Donald Trump, care a declarat deschis reporterilor că a votat pentri DeSantis.
Ce înseamnă aceste alegeri pentru Biden şi Trump?
Istoria arată că preşedinţii nou aleşi se confruntă aproape întotdeauna cu o reacţie negativă la alegerile de la mijlocul mandatului, doi ani mai târziu. De aceea, ei îşi pun principalele priorităţi legislative la începutul mandatului lor.
Dacă democraţii nu se descurcă atât de rău pe cât se tem unii, Joe Biden va primi un impuls într-un moment în care se gândeşte să candideze pentru realegere. Dacă republicanii obţin o victorie semnificativă, perspectivele sale prezidenţiale în 2024 vor fi puse sub semnul întrebării. Preşedintele Biden va împlini 80 de ani peste câteva săptămâni – este o ocazie de sărbătoare, dar şi o reamintire nedorită a propriilor sale responsabilităţi politice, scrie CNN.
Totuşi, perspectivele pentru preşedinte nu sunt chiar întunecate. Cei doi predecesori democraţi ai săi, Bill Clinton şi Barack Obama, au fost sancţionaţi usturător de alegători în alegerile de la mijlocul mandatului, dar şi-au revenit după aceea şi au fost realeşi cu uşurinţă doi ani mai târziu. Întrebarea este dacă Joe Biden mai are energia şi dexteritatea politică necesare pentru a face faţă unui Congres republican cu aleşi ultraconservatori.
În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte Donald Trump, el a făcut din aceste alegeri un test de loialitate pentru republicani, unii dintre ei fiind nevoiţi să plătească, pentru a avea susţinerea lui, prin amplificarea afirmaţiilor false privind frauda electorală în 2020. Unii liderii republicani ar fi preferat ca Trump să rămână în totalitate în afara alegerilor, dar strategia fostului preşedinte pare să fie cu totul alta.
Trump a avut un rol esenţial în 2018, când s-a confruntat la rândul său cu alegerile de la mijlocul mandatului, în pierderea majorităţii republicane în Cameră şi Senat. Apoi, a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020. Este posibil să aibă o mână proastă şi acum. Candidaţii pe care i-a susţinut în Pennsylvania, Georgia şi Ohio nu au o misiune uşoară, având curse electorale disputate cu rivalii democraţi.
Însă dacă republicanii se vor descurca bine marţi seara, Trump îşi va asuma meritele. Iar dacă nu se vor ridica la nivelul aşteptărilor, el nu va ezita să dea vina pe toţi ceilalţi sau să-şi continue tezele cu alegerile fraudate.
Oricum ar fi, fostul preşedinte pare deja decis să candideze din nou în 2024 – o campanie care ar putea întâmpina totuşi piedici, întrucât există riscul să fie pus sub acuzare în cazul documentelor clasificate găsite la reşedinţa sa personală sau pentru alte abuzuri ce i se reproşează după alegerile din 2020. O asemenea perspectivă depinde mult şi de noua configfuraţie a Congresului.
O victorie republicană marţi, în special în Camera Reprezentanţilor, ar înseamna însă că la doi ani după ce a plecat de la Washington, „trumpismul” va fi din nou la putere.
UPDATE: Votul anticipat a depăşit deja ritmul din 2018 în toate statele în care au fost disponibile date pentru ultimele trei runde de alegeri.
Texasul are cele mai multe voturi anticipate, peste 5,4 milioane de buletine de vot fiind deja trimise. În Florida au fost exprimate peste 4,9 milioane de voturi anticipat, iar în California peste 4,7 milioane. Georgia, cu peste 2,5 milioane de voturi exprimate, şi Carolina de Nord, cu peste 2,1 milioane, sunt singurele alte state cu peste 2 milioane de buletine de vot înregistrate deja până în prezent.
Alegeri în SUA
Alegerile pentru Congres de la mijlocul mandatului preşedintelui Joe Biden au luat startul marţi, 8 noiembrie 2022, odată cu deschiderea primelor secţii de vot pe coasta de est a ţării, într-un scrutin ce ar putea complica ultimii doi ani de mandat ai preşedintelui Joe Biden.
Începând cu ora locală 06:00 (13:00, ora României), alegătorii pot vota în mai multe state de pe coasta de est a SUA – Connecticut, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York, Virginia – precum şi în Kentucky, în centru. Nu în toate statele americane urnele se deschid şi se închid la aceeaşi oră. Trebuie ţinut cont, de asemenea, şi de diferenţa de fus orar care există faţă de coasta de vest.
Luni, în ultima zi a campaniei, candidaţii şi-au prezentat argumentele finale în faţa alegătorilor din întreaga ţară. În campanie s-au implicat personal şi foştii rivali de la alegerile prezidenţiale de acum doi ani, Joe Biden şi Donald Trump. Preşedintele Biden a ţinut un miting luni seară în Maryland sprijinindu-l pe candidatul la postul de guvernator Wes Moore, în timp ce fostul preşedinte Donald Trump s-a mobilizat pentru candidatul republican la Senat J.D. Vance în Ohio. Biden a recunoscut însă că democraţilor le va fi greu să-şi menţină controlul în Camera Reprezentanţilor.
Un scrutin dificil şi tensionat
Americanii se îndreaptă, aşadar, marţi, spre urnele de vot, în cadrul unor alegeri care au pus deja pe jar autorităţile din întreaga ţară, pregătindu-se pentru potenţiale probleme în secţiile de vot, dispute juridice controversate privind buletinele de vot şi o luptă împotriva dezinformării cu privire la votul în sine, relatează CNN.
Peste 41 de milioane de alegători au votat deja anticipat în 47 de state, iar oficialii se aşteaptă la o prezenţă ridicată şi în ziua alegerilor. Votul anticipat este deja peste nivelul din 2018.
Este un climat politic hiperpolarizat, în care votul însuşi a fost pus la îndoială timp de aproape doi ani, pe fondul unor campanii de dezinformare şi al afirmaţiilor false repetate insistent de fostul preşedinte Donald Trump, potrivit cărora alegerile din 2020 au fost fraudate. Atacurile politice au provocat în acelaşi timp un exod al funcţionarilor electorali locali însărcinaţi cu organizarea votului, în condiţiile unei creşteri accentuate a ameninţărilor cu acte de violenţă împotriva acestora.
Votul anticipat a oferit o avanpremieră a problemelor potenţiale, mai mari sau mai mici, care ar putea apărea în ziua alegerilor: de la observatorii înarmaţi în Arizona, acuzaţi că au conspirat pentru a intimida alegătorii, până la o luptă juridică legată de erori tehnice pentru a invalida buletinele de vot prin corespondenţă în Pennsylvania. În total, până la 3 noiembrie au fuseseră depuse aproape 120 de plângeri legate de vot, faţă de 68 înainte de ziua alegerilor din 2020. Mai mult de jumătate dintre aceste cazuri urmăresc să restricţioneze accesul la vot, potrivit Democracy Docket, o platformă media şi de drepturi electorale cu orientare liberală care urmăreşte litigiile electorale.
Care este miza alegerilor de la mijlocul mandatului prezidenţial
Alegerile de la mijlocul mandatului în Statele Unite (midterm elections sau alegeri intermediare) sunt alegeri generale care au loc la jumătatea mandatului de patru ani al unui preşedinte. În mod tradiţional, au loc în prima zi de marţi după prima zi de luni din noiembrie (anul acesta, 8 noiemebrie). La acest scrutin trebuie reînnoite toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a Congresului SUA, şi o treime din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite (anul acesta, 35). De asemenea, sunt în joc şi 36 de funcţii de guvernatori, concomitent având loc şi alte scrutine locale şi la nivelul fiecărui stat.
Rezultatele alegerilor din 8 noiembrie 2022 vor determina componenţa celui de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, iar aceste alegeri de la mijlocul mandatului preşedintelui sunt văzute adesea ca un referendum asupra liderului de la Casa Albă.
De cele mai multe ori, la alegerile de la mijlocul mandatului partidul preşedintelui pierde locuri în Congres, în timp ce adversarii politici ai partidului din care provine preşedintele câştigă controlul uneia sau chiar al ambelor camere ale Congresului.
Cu un Congres dominat de republicani, administraţiei Biden îi va fi greu să-şi impună politicile şi va trebui să ducă negocieri mult mai intense pentru acorduri bipartizane. Nu în ultimul rând, unii republicani ar vrea să-l vadă demis pe preşedinte şi ar putea fi vizat de o procedură de impeachment. Iar comunitatea internaţională priveşte cu interes ce se întâmplă în America, mai ales în condiţiile războiului din Ucraina. Sunt temeri că odată cu noul Congres, ajutorul american nu va mai fi la fel de susţinut.
Într-un context economic dificil, inflaţia fiind principala preocupare a alegătorilor, republicanii sunt daţi favoriţi pentru câştigarea majorităţii în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii mizează să-şi menţină macar majoritatea actuală la limită din Senat. În multe state au loc însă curse electorale foarte strânse, care fac imposibilă prognozarea unui rezultat.
Când vom şti cine a câştigat alegerile?
În condiţiile în care se aşteaptă ca zeci de scrutine să fie extrem de strânse, iar state-cheie precum Pennsylvania au avertizat deja că ar putea dura zile întregi pentru a număra fiecare buletin de vot, experţii spun că există o mare probabilitate ca America să se culce în noaptea alegerilor fără să ştie cine a câştigat.
„Când vine vorba de aflarea rezultatelor, ar trebui să renunţăm la a mai vorbi despre ziua alegerilor şi să ne gândim mai degrabă la săptămâna alegerilor”, spune Nathan Gonzales, editorul buletinului „Inside Elections”, citat de Reuters.
Cele mai timpurii rezultate vor veni de la numărarea voturilor prin corespondenţă. Pentru că democraţii votează prin corespondenţă mai mult decât republicanii, primele rezultate ar putea indica la început un avans democrat, care apoi se va atenua pe măsură ce se lucrează la numărarea voturilor exprimate în ziua alegerilor.
În aşa-numitele state cu „miraj albastru” (culoarea democraţilor) – printre care se numără Florida şi Carolina de Nord – funcţionarilor electorali li se permite să scoată din plic buletinele de vot trimise prin corespondenţă înainte de ziua alegerilor şi să le încarce în maşinile de numărare a voturilor, pentru a avea o numărare mai rapidă. Alte state, precum Pennsylvania şi Wisconsin, nu permit funcţionarilor să deschidă plicurile până în ziua alegerilor, ceea ce duce la un posibil „miraj roşu” (culoarea republicanilor) – buletinele de vot din ziua alegerilor sunt raportate mai devreme şi indică un eventual avans republican, iar rezultatele buletinelor de vot prin corespondenţă, preponderent cu orientare democrată, vor veni mai târziu.
[ad_2]
