[ad_1]
Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în amintirea unei minuni care a avut loc în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne, Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înțeleptul (886-911). Acoperământul Maicii Domnului se sărbătorește an de an, în data de 1 octombrie. Se crede că rugăciunile de ajutor și ocrotire rostite către Maica Domnului în această zi fac minuni
Acoperământul Maicii Domnului amintește de noaptea în care Sfântul Andrei cel Nebun după Hristos a văzut-o pe Maica Domnului rugându-se pentru întreaga lume. Maica Domnului strălucea ca soarele și învăluia poporul cu cinstitul său acoperământ, în biserică fiind prezente oști cerești în haine albe și o mulțime de sfinți, printre aceștia fiind prezenți Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Evanghelist Ioan.
Istoricul sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului
Acoperământul Maicii Domnului, sărbătoare prăznuită în data de 1 octombrie, amintește de apariția Maicii Domnului în cartierul Vlaherne din Constantinopol, în secolul al X-lea. Aflat la sfârșitul vieții, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a văzut-o pe Maica Domnului împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, alți sfinți și îngeri. Întâmplarea a avut loc în timpului unei slujbe din Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne. În acel moment, orașul Constantinopol era în primejdie, cel mai probabil fiind amenințat de invazia rușilor kieveni. Maica Domnului a apărut în mijlocul bisericii, a îngenuncheat, având chipul plin de lacrimi, a rămas și s-a rugat. La scurt timp după acest episod, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost scutit de suferință.
Acoperământul Maicii Domnului este prăznuit cel mai frecvent în bisericile cu tradiție slavă, deoarece Sfântul Andrei cel Nebun după Hristos are origini slave. În cadrul Bisericii Ortodoxe a Grecei, sărbătoarea este celebrată mai cu seamă de către călugării de la Muntele Athos. Începând cu anul 1952, prăznuirea se face în toate lăcașurile de cult din Grecia, dar în data de 28 octombrie. Acoperământul Maicii Domnului a fost prăznuit pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Rusă pe durata secolului al XII-lea. Sărbătoarea a căpătat o mare popularitate în Rusia, iar apoi s-a răspândit și în spațiul românesc, în prezent fiind celebrată în mai multe mănăstiri din România.
Tradiții și superstiții străvechi legate de ziua în care se prăznuiesc Pocroavele
Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului este cunoscută în popor drept Pocroave. Aceasta este ziua din care se pregătească ogoarele pentru sezonul rece, deoarece de la această dată se crede că începe să cadă bruma. Creștinii ortodocși postesc în această zi, pentru că se spune că vor fi feriți de boli, de evenimente neplăcute sau chiar de înec. Până la amiază se mănâncă doar covrigi, frământați fără lapte, și se bea apă sau ceai.
În trecut, se credea că fetele care nu aveau o podoabă capilară bogată trebuiau să se roage în ziua de Acoperământul Maicii Domnului și, astfel, devenea mai des. În această zi, nu este bine să îți tai părul, deoarece se crede că părul tăiat rămâne în legătură cu corpul. De asemenea, nu trebuie aruncat, nici ars, pentru că ar putea fi luat de vrăjitoare și folosit pentru a face farmece.
Cu prilejul sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului, fetele trebuie să se împodobească, sperând că, astfel, vor avea parte de o căsnicie bogată și îndelungată. Gospodinele pregătesc, în această zi, plăcinte de post, cu mere sau cu dovleac, pe care le dau rudelor și apropiaților. În anumite zone ale țării, pe 1 octombrie, când se sărbătorește Acoperământul Maicii Domnului, se stropesc cu apă sfințită vitele pentru a fi ferite de boli în sezonul rece. Conform tradiției, se pomenesc toți cei trecuți în neființă.
[ad_2]
