[ad_1]
Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la organizația Mondială a Sănătății (OMS) a vorbit despre vaccinarea anti-COVID-19. Alexandru Rafila a precizat că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea deveni periodică, la fel ca în cazul gripei.
Doi factori ar putea determina o astfel de perspectivă: fie apar tulpini noi și vaccinurile vor trebui să fie modificate și adaptate, fie răspunsul nostru imunitar căpătat în urma vaccinării va avea o durată limitată.
„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecției gripale, din două motive: un motiv îl poate constitui variația antigenică, așa-numitele mutații, care pot duce la apariția unor tulpini noi și atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim, dar vaccinurile ar trebui să țină pasul cu aceste mutații, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente. Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistența răspunsului imun, adică dacă persistența răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcție de această persistență a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunități pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a declarat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila: „Chinezii nu folosesc testele rapide deoarece dau foarte multe erori“
Reprezentantul României la OMS a susținut că testele rapide anticorpi nu sunt folosite de chinezi deoarece se consideră că acestea nu au fiabilitate deosebită.
„Eu am avut o sesiune video cu autoritățile din China, împreună cu alți colegi, și am întrebat: Folosiți aceste teste în China? Au zis: Nu le folosim, pentru că dau foarte multe erori. În schimb, s-au vândut foarte multe pe piața europeană. Deci, e clar că aceste teste nu au fiabilitate, nu poți să te bazezi pe ele”, a menționat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila recomandă testele serologice
Pentru determinarea anticorpilor, profesorul Alexandru Rafila recomandă testele serologice.
„În ceea ce privește testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecționat foarte mult. Dacă inițial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază – se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecției cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de față avem două elemente care contează. Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike, adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanți, adică sunt exact cei care blochează porțiuni din proteina S, responsabilă de atașarea la o celulă. Și putem avea – nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacției mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a apreciat Alexandru Rafila.
„Nivelul de anticorpi depinde întotdeauna de referință, de valoarea prag“
Reprezentantul României la OMS a adăugat că pentru a ști nivelul de anticorpi din organism trebuie ținut cont de valoarea prag înscrisă pe buletinul de analize.
„Am auzit foarte multe comentarii și unii ziceau domnule, eu am 10, alții ziceau că au 200, alții ziceau că au 800, e mult, e puțin? Depinde întotdeauna de referință, de valoarea prag, adică ar fi bine să se uite care este valoarea prag înscrisă pe buletinul de analize și să compare rezultatul obținut cu acea valoare prag. Adică dacă cineva are o valoare prag de 0,5 și dacă are un rezultat de 10, înseamnă ca are un nivel de anticorpi relativ important”, a mai spus Alexandru Rafila.
[ad_2]
