[ad_1]
Monitorizarea calităţii apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea, în contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka, Ucraina, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică, relatează Agerpres.
„În perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, afirmă sursa citată.
Monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată în fiecare sezon
Totodată, susţine INSP, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.
„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (…) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale – EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, susţine aceeaşi sursă.
Ce este holera
Holera este o boală diareică acută cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Cercetătorii estimează că în fiecare an în întreaga lume 1.3-4 milioane de persoane se îmbolnăvesc de holeră, dintre care 21.000-143.000 își pierd viața.
Holera poate afecta atât copiii, cât şi adulţii şi se transmite pe cale fecal-orală (cel mai adesea prin apă şi alimente contaminate). Boala se manifestă cu diaree şi vărsături care pot varia că severitate. Simptomele apar după o perioadă de incubaţie de 12 ore până la 5 zile.
Majoritatea celor infectaţi nu vor avea deloc simptome sau vor avea simptome uşoare şi pot fi trataţi cu succes cu soluţii de rehidratare orală (SRO).
Totuşi, holera poate fi severă. La o persoană din 10 holera se poate manifesta cu diaree apoasă profuza, vărsături severe şi crampe musculare. La aceşti pacienţi, pierderea de lichide este în cantitate foarte mare şi este asociată cu dezechilibre electrolitice şi poate evolua spre şoc hipovolemic şi în cele din urmă spre deces. Fără tratament, decesul poate să apară în decurs de câteva ore.
Tratamentul acestor pacienţi constă în administrarea cât mai rapidă pe cale intravenoasă de lichide şi electroliţi şi administrarea de antibiotice. Rehidratarea este măsura terapeutică esenţială, antibioticele având rolul de a scurtă durată infecţiei.
Administrarea la timp şi în cantităţi adecvate a soluţiilor de rehidratare şi de electroliţi, oral sau intravenos când este cazul, poate reduce mortalitatea de la 50% la
Tratarea modernă a apei potabile şi canalizarea au eliminat practic holera în ţările industrializate.
Holera continua însă să existe în Africa, Asia de Sud-Est şi Haiti. Riscul unei epidemii de holeră este cel mai mare atunci când sărăcia, războiul sau dezastrele naturale îi obliga pe oameni să trăiască în condiţii de aglomeraţie, fără un sistem de salubritate şi sanitar adecvat.
Holera rămâne o ameninţare globală pentru sănătatea publică şi este un indicator al inechităţii şi al lipsei de dezvoltare socială la nivelul globului. În anul 2017 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) împreună cu partenerii săi au lansat o strategie globală de control al holerei cu obiectivul de a reduce până în anul 2030 cu 90% decesele cauzate de holeră.
Holera poate pune în pericol viaţa oamenilor
În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.
„Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu. Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei. Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele „reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, mai arată specialiştii.
Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ţine cont sunt: consumul de apă din surse sigure, evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure, consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee, spălatul frecvent al mâinilor.
[ad_2]
