[ad_1]
Președintele României, Klaus Iohannis, a avut miercuri, 16 decembrie 2020, o intervenție în cadrul evenimentului organizat cu prilejul închiderii oficiale a campaniei naționale de împădurire „O pădure cât o țară”.
„O pădure cât o țară” este campania pe care am început-o împreună în această primăvară. Este o campanie în care am crezut de la început. De aceea, i-am acordat Patronajul acestei campanii și rezultatele arată că nu m-am înșelat. S-au plantat 50 de milioane de puieți în această campanie. S-au plantat pe diverse terenuri, în zone montane, în zone de câmpie, foarte multe – în jur de 3.000 de parcele – s-au plantat de la zero, deci unde nu a existat pădure.
Este un rezultat notabil și vreau în această zi să-i felicit pe toți cei care au participat, începând de la ministrul Mediului, la cei de la Regie, la cei care au plantat efectiv, muncitorii din diferite ocoluri silvice, dar și voluntarilor. Au fost voluntari și cred că aceste rezultate nu sunt doar rezultate statistic foarte bune, sunt rezultate care ne încurajează. Și, domnule ministru, vă provoc pe dumneavoastră și pe cei din zona silvică: haideți să continuăm și în anii care vin astfel de campanii și haideți să avem mai multă ambiție! Am discutat adineauri și am aflat că aici, în județ, s-au plantat peste 200 de hectare de pădure. Este bine, dar eu cred că este nevoie de mult mai mult”, a declarat Klaus Iohannis.
Beneficiile multiple ale plantării pădurilor
De ce plantăm păduri, de ce e nevoie de păduri – beneficiile sunt multiple și sunt foarte, foarte importante. Pădurea nu degeaba se spune că este aurul de mâine. Pădurea este plămânul verde al Pământului și, da, pot să spun că noi, în România, avem o relație specială cu pădurea.
Se știe – și cred că între timp toată lumea știe – pădurea generează aer curat și absoarbe emisiile. Pădurea este sănătoasă pentru mediu și cu toții ne dorim un mediu sănătos. Pădurea adaugă valoare la teren, mult, foarte mult. O parcelă de pădure este incomparabil mai valoroasă decât o parcelă de teren agricol și aici trebuie să spunem că de multe ori pădurile au fost plantate în locuri unde nici nu se făcea agricultură. Pur și simplu, au fost terenuri virane sau terenuri degradate.
Acum să revenim un pic la ideea de mediu și de climă. O pădure absoarbe foarte mult dioxid de carbon și, în acest fel, absoarbe carbonul care este emis de mașini, de centrale de încălzire, de industrie în general. De ce ne interesează asta – păi, dragii mei, este foarte simplu: dacă vrem să avem un mediu curat, și vrem, și dacă vrem să prevenim schimbările climatice, și vrem, atunci trebuie să facem ceva să se reducă emisiile care încălzesc întreg globul.
Există măsuri de diverse tipuri pentru a obține acest rezultat. Putem, de exemplu, să renunțăm ușor, ușor la carburantul fosil și să folosim alte surse de energie. De exemplu, să renunțăm în următoarele decenii la mașinile pe benzină și să folosim mașini electrice sau mașini pe hidrogen.
Gazele care încălzesc atmosfera trebuie absorbite
Dar, cumva, trebuie să facem ca aceste gaze care încălzesc atmosfera, în special dioxidul de carbon care există deja, să fie absorbite. Cea mai eficientă, cea mai bună – și de ce să nu spunem – cea mai plăcută măsură este extinderea suprafeței plantate cu pădure. Este o măsură activă, bună, folositoare și cred că vă dați seama că este o măsură cu multiple beneficii pentru România.
Sigur, în afară de a planta păduri și de a economisi energie, trebuie să facem multe alte lucruri pentru a preveni schimbările climatice. Ne dorim acest lucru, avem bani europeni pentru astfel de măsuri și voi insista ca următorul Guvern să dea o atenție deosebită și să creeze structurile adecvate pentru a avea o politică națională care protejează mediul, îmbunătățește mediul și previne schimbările climatice.
Și, ca să nu rămânem doar așa, într-o zonă foarte teoretică – ce înseamnă schimbările climatice, că multă lumea nu prea înțelege ce treabă avem noi cu schimbările climatice. Vă amintiți de seceta din primăvară, care a distrus mii și mii de hectare de culturi. Este urmare a încălzirii globale. Vă amintiți de multiplele inundații pe care le-am avut în ultimii ani în foarte multe zone din țară, unde a plouat cum nu a mai plouat. Și acestea sunt urmări ale încălzirii globale.
Încălzirea globală în România
Și aici stăm, în mijlocul lui decembrie și parcă ar fi noiembrie. Unde-i zăpada? Probabil, vă dați seama, este tot un indiciu că încălzirea globală nu este o poveste de gazetă, ci este un efect absolut nedorit al dezvoltării industriale.
Nu vreau să oprim dezvoltarea industrială, dimpotrivă, dar vreau să avem și să construim în România industrii performante, industrii nepoluante, industrii inteligente și, în general, o economie circulară. Asta înseamnă să folosim tot ce poate fi refolosit, pentru a proteja, iarăși, mediul și, în final, de ce să nu o spunem, să ducem în general o viață mai sănătoasă, o viață mai bună.
Aceste lucruri trebuie să le facem împreună și asta este o provocare și pentru Guvernul care se va forma, și pentru următorul, și următorul, și următorul. Este o provocare pentru generații întregi.
Eu mă declar un adept al acestor politici și le voi promova permanent, și cu toate guvernele pe care mai prind eu”, a conchis președintele Klaus Iohannis.
[ad_2]
