[ad_1]
Luni, 22 februarie 2021, ora 15.00 seria „Dosarele Istoriei” continua cu o ediţie BZI LIVE exclusivă! Despre două dintre descoperirile care au marcat întreaga Românie, protejarea patrimoniului istoric şi cultural, legislaţie în domeniu alături de comisar dr. Vitalie Josanu, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamț și implicat cu rezultate speciale în zona Poliției de Patrimoniu. Despre toate acestea, anchete în derulare sau care au avut loc, măsuri care au dus la salvarea unor imobile sau obiecte de patrimoniu, combaterea traficului cu artefacte de valoare, pasiunea pentru arheologie şi istorie s-a mai dialogat alături de invitatul special!
Absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Comisar dr. Vitalie Josanu este originar from comună Chetrosu, judeţul Soroca, Republica Moldova. Studii universitare: Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, absolvită în anul 2001.Teza de licenţă: „Rolul Cetăţii Albe în istoria Ţării Moldovei. Repere istorice”, conducător ştiinţific, acad. Ioan Caproşu. Studii postuniversitare (studii aprofundate): Facultatea de Istorie a Universităţii „Cuza” Iaşi, specializarea „Izvoarele istoriei antice şi medievale”, absolvite în anul 2002.Teza de disertaţie: „Câteva aspecte cu privire la dublul nume al Cetăţii Albe”, conducător ştiinţific, acad. Victor Spinei. Doctorat: Facultatea de Istoria şi Teoria Artei – Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti, 2013. Subiectul tezei de doctorat: „Monument al civilizaţiei medievale româneşti la Marea cea Mare: Cetatea Albă-Moncastro”, conducător ştiinţific acad. Răzvan Theodorescu.
A lucrat la Muzeul de Istorie şi Etnografie, Târgu Neamţ – Complexul Muzeal Naţional Neamţ. La Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ – Serviciul de Investigaţii Criminale – Compartimentul Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, activează din data de 15 decembrie 2006. Este şi muzeograf, arheolog, expert bunuri culturale mobile, arheologice și istorico-documentare/Ev mediu (înscris în Registrul experților din România) şi autor de articole şi lucrări din arealul în care a studiat! Aşadar, o ediţie BZI LIVE specială care nu trebuie ratată!
Coif corintic din bronz, datat după analogii în secolul VI-V, înainte de Hristos, expus la Palatul Culturii din Iași
Valorosul artefact a fost recuperat de organele judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț – Serviciul de Investigații Criminale în data de 12 ianuarie 2021. Asta cu ocazia unor cercetări penale efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman. Din dispoziția organelor judiciare, cu avizul Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman, bunul intră în patrimoniul cultural al Statului român, respectiv Palatul Culturii. În prim-planul investigației a fost comisar dr. Vitalie Josanu, de la IPJ Neamț și implicat cu rezultate speciale în zona Poliției de Patrimoniu.
Pe 15 ianuarie 2021, de Ziua Culturii Naționale, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași a primit în custodie piesă cu valoare istorică excepțională
De reamintit că, pe 15 ianuarie 2021, de Ziua Culturii Naționale, Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași a primit în custodie, în calitatea sa de administrator al patrimoniului cultural al Statului român, de la IPJ Neamț, piesă cu valoare istorică excepțională. Este vorba despre coiful corintic din bronz, vechi de aproximativ 2.500 de ani și care are o valoare de aproximativ jumătate de milion de euro. Semnarea procesului-verbal de predare-primire a fost făcută de către managerul CMNM, dr. Lăcrămioara Stratulat și comisar dr. Vitalie Josanu. Coiful corintic din bronz cântărește 880 grame, are circumferința de aproximativ 60 de centimetri și înălțimea de 26 de centimetri și este în stare bună de conservare.
Coiful corintic din bronz urmează a fi restaurat de specialiștii Centrului de Conservare-Restaurare a Patrimoniului din cadrul CMNM Iași
Coiful corintic din bronz, din cauza condițiilor reprezentate de păstrarea pe parcursul unei lungi perioade de timp în albia Şiretului, prezintă presiuni specifice cauzate de rularea prundișului. În etapa următoare, se va stabili o comisie formată din restauratori și conservatori ai Centrului de Conservare-Restaurare a Patrimoniului din cadrul CMNM Iași, care va face o anamneză (o metodă de a ordona istoria unui fapt, personaj sau caz), a obiectului și va stabili etapele de conservare preventivă și/sau restaurare. La finalul acestei faze, obiectul va fi valorificat expozițional de Muzeul de Istorie a Moldovei la Palatul Culturii din Iași.
Oamenii legii bănuiau mai multe persoane de comiterea infracțiunilor de furt din sit arheologic, dar și de tăinuire
Poliţiştii din județul Neamț bănuiau mai multe persoane de comiterea infracțiunilor de furt din sit arheologic, dar și de tăinuire. Din aceste considerente, aceștia au făcut mai multe percheziții domiciliare. La casa ieșeanului în vârstă de 51 de ani (Radu Zaina), oamenii legii au descoperit un coif corintic din bronz. Bărbatul le-a spus anchetatorilor că artefactul a fost descoperit în albia râului Şiret. Oamenii legii au ridicat obiectul și a fost supus unei expertize de specialitate. Conform unor specialiști, obiectul ar valora aproximativ 400.000 de euro. Descoperirea este una unicat în România. Singură descoperire de acest fel a fost făcută la nordul Mării Negre, în 2018. Atunci, un coif corintic fragmentat a fost descoperit într-un mormânt. Descoperirea a fost făcută în Peninsulă Taman din Rusia.
Este descoperirea anului, unicat în România. Singură descoperire de acest gen de la nordul Mării Negre datează din 2018
Este descoperirea anului, unicat în România. Singură descoperire de acest gen de la nordul Mării Negre datează din 2018. „Atunci, un coif corintic fragmentar a fost găsit într-un mormânt din secolul al V-lea î.Hr. în Peninsulă Taman, la sud-vestul Rusiei. åsta pe care l-am găsit noi este întreg. Ipoteze despre modul în care a ajuns în albia Şiretului sunt multe. Căile de comunicație se organizau după râuri. Ceea ce ne surprinde este faptul că o asemenea piesă ajunge atât de mult la nord. Asta înseamnă impactul civilizației grecești în lumea barbară și vorbim de secolul VI-V î. Hr. Vorbim despre Grecia din timpul lui Pericle. Statuia lui Pericle, care este celebră, are exact un coif de genul acesta”, a menționat public comisarul dr. Vitalie Josanu, ofițerul care se ocupă cu protejarea patrimoniului cultural din județul Neamț.
O altă descoperire de senzație pentru România a ajus tot la Iași. Este vorba despre un artefact unic pe plan național și printre puținele exemplare cunoscute în Europa
Este vorba de un artefact unic pe plan național și printre puținele exemplare cunoscute în Europa. Tot un coif, de data aceasta de origine vikingă, a fost recuperat. Investigațiile au început încă din luna decembrie 2020, în urma unor indicii obținute de polițiști. Coiful fiind inițial găsit în timpul unor lucrări de amenajare efectuate, în anul 2010, pe râul Şiret, fără a fi însă declarat sau predat autorităților. Bunul cultural poate fi datat din secolele X-XIII și reprezintă un tip de coif întâlnit cel mai adesea în spațiul Baltic și al Rusiei Kievene. Este ceva unicat în România și printre puținele exemplare cunoscute în Europa. Totul a ajuns la Iași, la Palatul Culturii.
Coif unicat, de origine vikingă, recuperat și adus la Palatul Culturii din Iași
Activitatea de investigare a demarat încă din luna decembrie 2020, în urma unor detalii pe care le aveau polițiștii. Cercetările continuă, iar coiful a fost predat Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași, în vederea declanșării procedurii de clasare în patrimoniul cultural național.
„Bunul cultural poate fi datat din secolele X-XIII și reprezintă un tip de coif întâlnit cel mai adesea în spațiul Baltic și al Rusiei Kievene. Acesta este apreciat de specialiștii în domeniu ca având o valoare istorică incomensurabilă, fiind unicat în România și printre puținele exemplare cunoscute în Europa”, arată și specialiștii în istorie și arheologie
Obiectul prezintă însă multe analogii arheologice în zona Baltică și a Rusiei Kievene
Obiectul prezintă însă multe analogii arheologice în zona Baltică și a Rusiei Kievene și se caracterizează printr-o figurare stilizată a ochilor în scopuri magice, de intimidare și dominare a inamicului, dar și prin prezența unor ornamente specifice vikingilor, formate din linii și benzi împletite sau meandrate, des întâlnite în arta nordică. Din literatură de specialitate reiese că astfel de piese erau completate cu o protecție pentru ceafă, uneori și pentru obraji, atașată prin nituire de calotă și care putea fi realizată din zale sau din piele groasă întărită cu plăcuțe metalice. Forma coifului de la Pașcani amintește de piese mai vechi, utilizate de grupurile germanice ale secolelor VI-VII, ce se caracterizează prin prezența nervurilor (Spangenhelm). Specialiștii consideră că prin perpetuarea acestei morfologii mai vechi, elemente de echipament militar precum coiful de la Pașcani emanau autoritate, putere, fiind în același timp adaptate noilor tactici militare ale epocii. Într-o primă etapă, coiful va fi supus operațiunilor specifice de restaurare-conservare non-invazivă, menite să asigure transmiterea în timp a obiectului, iar ulterior va fi valorificat expozițional în cadrul unor evenimente muzeale.
„Protejarea patrimoniului cultural, a patrimoniului arheologic îndeosebi, dacă vorbim de recentele descoperiri ale Poliției, trebuie să reprezinte un deziderat al nostru”, arată conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie de la Universitatea „Cuza” din Iași
În completarea acestor aspecte, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași (arheolog care a avut o contribuție la recuperearea coifului viking), arată că e esențial a se proteja patrimoniul național.
„Protejarea patrimoniului cultural, a patrimoniului arheologic îndeosebi, dacă vorbim de recentele descoperiri ale Poliției, trebuie să reprezinte un deziderat al nostru, al tuturor, căci acesta face parte din ființa noastră națională. Recentele recuperări de bunuri de patrimoniu arheologic vin și pun în lumină cooperarea între instituții, dar aceasta ar trebui întărită de cooperarea dintre cei care fac o descoperire arheologică întâmplătoare și instituțiile de cultură sau Poliția de Patrimoniu”, a precizat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, arheolog.
Acesta arată și că o asemenea descoperire trebuie anunțată imediat și trebuie de colaborat la adunarea de alte date arheologice, pentru a recupera cât mai multe informații
„De aceea este necesară reactualizarea legislației, care să ofere și cadrul legal pentru o mai bună protejare a patrimoniului cultural, pentru că monumentele noastre istorice să nu mai fie abandonate, ci să fie obligația proprietarilor să le restaureze, pentru ca ansamblurile urbane cu valoare istorică să fie protejate, ca să nu se mai construiască oriune, orice, pentru ca siturile arheologice să nu mai fie vandalizate”, a conchis conf. univ. dr. Vasile Cotiugă de la „Cuza”.
[ad_2]
