[ad_1]
Marţi, 16 martie 2021, la ora 15.00, la BZI LIVE a avut loc o emisiune specială despre cultura, literatură, carte şi marea personalitate a lui Vasile Alecsandri (anul acesta se aniversează 200 ani de la naşterea sa). Invitat a fost scriitorul Valentin Talpalaru, muzeograful care are în grijă cel mai vizitat loc de suflet şi încărcat de simbolistica şi cultura din oraşul celor Şapte Coline anume minunata Bojdeuca a marelui Ion Creanga din Ţicău! Dialogul a fost legat de ce reprezintă şi ce valoare are, inclusiv pentru lumea contemporană, creaţia şi activitatea marelui Vasile Alecsandri ce povesti, povestiri sau dovezi documentare şi materiale pot fi găsite, detalii despre viaţă şi creaţia acestuia!
Alecsandri ilustrează epoca începuturilor literaturii române în sens modern, contribuind la statornicirea unei mulţimi de specii romantice în spaţiul românesc
Vasile Alecsandri ilustrează epoca începuturilor literaturii române în sens modern, contribuind la statornicirea unei mulţimi de specii romantice în spaţiul românesc. Este cunoscut faptul că poetul a impus în circulaţie cea mai cunoscută baladă populară a noastră, Mioriţa. Activitatea lui prodigioasă, indispensabilă pentru mediul cultural din perioada 1840-1890, a dus, în plan politic, la două realizări. În 1858-1859, numele lui a fost vehiculat ca posibil candidat cu şanse la obţinerea domniei Moldovei. Scriitorul s-a retras, susţinându-l pe viitorul ales, Alexandru Ioan Cuza, care, după dubla alegere, din 5 şi din 24 ianuarie 1859, a unit cele două Principate. În 1881, când Carol I a fost încoronat ca monarh al României, Alecsandri a compus Imnul regal român, intonat prima dată în 1884, pe muzica lui Eduard Hübsch.
Cunoscut şi ca Trăiască Regele, cântecul a fost intonat până în 1948. În 1840 este numit director al teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, rămânând cel mai rezistent compartiment al activității sale literare și va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. În noiembrie 1840 s-a jucat „Farmazonul din Hârlău” , moment considerat nașterea dramaturgiei românești, iar în februarie 1841, „Cinovnicul și momoment” considerat nașterea dramaturgiei românești.
[ad_2]
