[ad_1]
Bucătăria românească tradițională are multe bucate alese, însă cu siguranță în top 3 vor rămâne sarmalele, făcute așa cum doar bunica știe, de ți se topesc în gură.
Foarte important de știut pentru ca sarmalele să fie bune și gustoase este cât orez se pune la 1 kg de carne pentru sarmale. Marele secret este să știi cât orez vine pus la un kilogram de carne pentru a nu risca să-ți iasă sarmalele prea moi sau, din contră, prea tari.
Cât orez se pune la 1 kg de carne pentru sarmale: Orice bucătar știe formula
Orice bucătar știe că la 1kg de carne pentru sarmale se pun 100 g orez sau, așa cum îi mai spun bucătarii „regula lui 10%“. Adică în cazul în care trebuie să faceți mai multe sarmale, la 2 kg de carne pentru sarmale, puneți 200g orez, la 3 kg de carne 300 g de orez și așa mai departe. Improtant este să respectați „regula lui 10%.
Pentru rețeta de sarmale ca la bunica aveți nevoie de 1 kg de carne tocată de porc și de vită, 100 g orez, 3-4 kg varză acră, asta în funcție de câtă varză vreți să puneți printre sarmale, ceapă, ulei pentru prăjit, costiță afumată, 3-4 linguri de bulion, câteva frunze de dafin, cimbru, mărar, sare și piper.
Varza se curăță de frunzele exterioare și de cotoare și se aleg foile în care se va pune carnea. În cazul în care varza este prea acră sau prea sărată, frunzele trebuie spălate într-una sau mai multe ape. De obicei, buncia folosea apă calduță.
Ceapa se curăță, se spală și se toacă mărunt, după care se pune la călit în puțin ulei, la foc mic, până când devine sticloasă. Atunci se adaugă orezul spălat în prealabil. Amestecul se lasă la foc mic două minute, având grijă să amestecați continuu pentru a n use prinde.
Carnea tocată se pune într-o oală mare, apoi se adaugă ceapa și orezul călite mai devreme, piper măcinat, cimbru uscat și mărar tocat. Se mai pune la acest amestec și o ceșcuță de apă rece. Marele secret al acestei căni cu apă este acela că frăgezește carnea.
Câte sarmale ies dintr un kg de carne: Ponturi pentru un gust savuros
Bunica folosea de obicei pentru sarmale o oală de lut, iar înainte de a începe să pună sarmalele, punea niște frunze pe fundul oalei pentru a nu risca să se ardă și să strici câteva sarmale.
Deasupra frunzelor, bunica punea sarmalele în cerc, având grijă ca acel capăt rasucit să fie în jos, pentru a nu se risca să se desfacă sarmalele la fiert. Pentru o aromă de lingii pe degete, bunica punea printre straturile de sarmale și niște afumătură.
După ce termina de pus sarmaelele în oala de lut, bunica turna sucul de roșii și completa cu apă pentru a acoperi sarmalele. Deasupra punea câteva frunze de dafin. La final, oala o acoperea cu o farfurioară și nu cu un capac de metal deoarece bunica spunea că așa sarmalele se fierb uniform.
Bunica lăsa la fiert sarmalele aproximativ 3 ore la foc mare, până dădeau în clocot, după care mai lăsa aproxiamtiv 40 de minute la un foc mai mic. Din când în când, bunica mai completa cu apă și învârtea oala ca să nu se lipească sarmalele.
Timpul de fierbere poate diferi de la un cuptor la altul și de la o oală la alta. Tocmai de aceea este bine să verfici.
Când sarmalele erau fierte, bunica făcea o mămăligă așa cum numai ea știa și servea sarmalele cu smântână turnată peste ele din belșug.
[ad_2]
