Creștinii îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ce trebuie să facem în această zi pentru a fi feriți de spiritele rele – FOTO

[ad_1]

An de an, pe 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Această zi este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă cu sfințenie

În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua de prăznuirea a Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendar cu cruce roșie. Doi ani mai târziu, în 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat ocrotitorul României. Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor

Sfântul Andrei a fost apostolul care a propovăduit Evanghelia în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, dar și în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, până în Crimeea. De aceea, se consideră că Apostolul Andrei i-a creștinat pe români. Sfântul Andrei este fratele Sfântului Apostol Petru. Aceștia erau originari din Betsaida și se ocupau cu pescuitul. Sfântul Andrei a fost cel dintâi chemat la apostolie. Atât Andrei, cât și Petru au fost, mai întâi, ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul. Au ascultat, timp îndelungat, predicile acestuia în pustiu, îndemnurile la pocăință și proorocirea despre vinerea lui Mesia. Chemarea Sfântului Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei:

Playtech.ro

Dumnezeule! Ce a apărut lângă SICRIUL Ronei Hartner, la priveghi. Imaginea care îţi dă fiori

cancan.ro

Un polițist din Botoșani și-a luat viața de dorul fiicei sale! A fost găsit pe…

„Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârșit de mucenic în Patras, lângă Corint, fiind răstignit cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, care mai apoi a fost numită Crucea Sfântului Andrei.

Ce tradiții și superstiții respectă creștinii pe 30 noiembrie

Ziua în care se sărbătorește Sfântul Apostol Andrei este una încărcată de tradiții și superstiții. În noaptea de Sfântul Andrei se crede că strigoii umblă liberi pe pământ, iar animalele pot să vorbească. În ajun de Sfântul Andrei, hotarul dintre lumea celor vii și a celor morți se deschide, noaptea de Sfântul Andrei fiind echivalentul românesc al Halloween-ului. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, strigoii ies să fure mana vacilor, rodul livezilor și mințile oamenilor.

De aceea, se obișnuiește ca, în ajun de Sfântul Andrei, românii să mănânce bucate cu mult usturoi. De asemenea, în această noapte, toate clanțele, ușile și ferestrele sunt unse cu usturoi. Astfel, se crede că atât cei ai casei, cât și gospodăriile vor fi ferite de duhurile rele. În noaptea de 29-30 noiembrie, fetele necăsătorite își pun busuioc sub pernă, sperând că își vor visa ursitul. În unele zone ale țării, se obișnuiește ca fetele nemăritate să-și pună sub pernă 41 de boabe de grâu.

Tinerele care își doresc cu orice preț să afle cu cine se vor căsători, trebuie ca de Sfântul Andrei, la miezul nopții, să se așeze între două oglinzi. Fetele trebuie să fie complet goale și să țină în mână o lumânare în mână. Astfel, în oglindă le va apărea bărbatul cu care urmează să se căsătorească. O altă tradiție pe care mulți creștini o respectă în ziua în care se sărbătorește Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, este cea de a pune grâu la încolțit. Se spune că, dacă grâul crește mare până la Anul Nou, anul ce urmează va fi unul îmbelșugat.

[ad_2]