[ad_1]
Arhivele Naționale, respectiv cele din zona Iașului, nu beneficiază de suficient spațiu, a declarat directorul dr. Cristian Anița. De 30 de ani nu s-au mai făcut preluări serioase de fonduri, iar statul nu acceptă soluțiile puse la îndemână de reprezentanți. Precizăm că o arhivă ca Iașul are aproape 18 kilometri de documente
Dr. Cristian Anița și dr. ist. Florin Cîntic au vorbit despre starea Arhivelor Naționale.
„Sediul, de fapt, extinderea… este lăsată de 20 de ani în paragină… Ea a fost de mai multe ori subiectul unor dezbateri, intervenții și interpelări. Trebuie să spun de la bun început că, în ultimii ani, lucrurile au fost din ce în ce mai dificile… Ar trebui să aibă capacitatea de a fi mai mult la disponibilitatea publicului, de aici a pornit și ideea de extindere.
O arhivă ca Iașul are aproape 18 kilometri de documente, nu a mai făcut preluări serioase de fonduri de 30 de ani. Noi nu mai avem pe unde să le punem. Am mai luat fonduri personale, scrisori, manuscrise, de acestea, dar o arhivă de această anvergură, cum este cea din Iași, are nevoie vitală de spațiu. Conducerea centrală a arhivelor caută soluții”, a declarat dr. Cristian Anița.
Arhivele Naționale nu dispun de susținere
Directorul instituției, dr. Cristian Anița, a menționat faptul că miniștrii nu acordă destul de multă încredere Arhivelor Naționale. Recent, un proiect important a fost refuzat de minister.
„Împreună cu Banca Națională ne propuneam să derulăm un proiect prin care să explicăm statului ce trebuie făcut pentru ca această instituție importantă, Arhivele Naționale, să fie în subordinea nu știu cui, să primească finanțare și să funcționeze exact cum trebuie. Erau niște soluții logice, dar din păcate nu au fost acceptate, deși erau eligibile”, a declarat dr. ist. Florin Cîntic.
Începutul Arhivelor Naționale din Iași
Istoria oficială a Arhivelor Statului din Iaşi a început la 1 ianuarie 1832, prin legiferarea înființării sale în Regulamentul Organic al Moldovei. Ideea era mai veche – preocupări pentru organizarea arhivelor s-au constatat şi în secolul fanariot, însă Pavel Kisselef, în timpul administraţiei ţariste din Principate (1828-1834), în 1829, a reclamat organizarea circulaţiei actelor şi necesitatea păstrării lor în arhive bine organizate.
De asemenea, Arhivele Statului s-au transformă în Arhivele Naţionale, forul tutelar fiind Ministerul de Interne, iar filialele au devenit Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale. Totodată, s-a reînfiinţat Facultatea de Arhivistică. Noua lege precizează că Arhivele Naţionale administrează Fondul Arhivistic Național, controlând toţi creatorii de arhivă, acordă asistenţă de specialitate instituţiilor creatoare de arhivă, fie publice, fie particulare, preiau documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional, evaluează apartenența documentelor la Fondul Arhivistic Naţional şi așa mai departe. Ca urmare a restructurărilor intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009, direcţia judeţeană a devenit serviciu judeţean.
[ad_2]
