[ad_1]
„Vatra presei culturale românești”, o nouă expoziție organizată la Iași de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Municipal „Regina Maria”. Aceasta surprinde, selectiv, câteva din momentele fundamentale ale apariției presei literar-culturale din spațiul românesc (cu precădere din Moldova)
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) Iași, în parteneriat cu Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, organizează expoziția „Vatra presei culturale românești”, care surprinde, selectiv, câteva din momentele fundamentale ale apariției presei literar-culturale din spațiul românesc (cu precădere din Moldova), din zorii perioadei moderne și până la consolidarea personalității literaturii române în prima jumătate a secolului XX. Curatoriată de Ana Honcu, Liviu Apetroaie și Alexandru Gorea, expoziția „Vatra presei culturale românești” va putea fi vizitată la Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, în perioada 29 august – 30 septembrie 2021.
Revistele expuse, mai ales cele de secol XIX, sunt tribunele noilor estetici și curente literare
Revistele expuse, mai ales cele de secol XIX, sunt tribunele noilor estetici și curente literare („Albina românească”, „Dacia literară”, „Familia”, „Convorbiri Literare”, „România literară”, „Contemporanul”), cele de la începutul secolului XX fiind continuatoare ale acestor inițiative novatoare („Viața Românească”, „Însemnări literare”, „Însemnări ieșene”). Parte din aceste reviste s-au bucurat de continuitate până în zilele noastre. Expoziția este completată cu transcrierea unor texte memorabile apărute în publicații și cu fotografii portret ale inițiatorilor lor și a unor mari personalități din redacțiile acestora.
Un volum din „Faust” de Goethe, în traducerea lui Vasile Pogor și Nicolae Skelitty, este obiectul lunii august 2021
Pe de altă parte, ca punct de atracție, un volum din „Faust” de Goethe, în traducerea lui Vasile Pogor și Nicolae Skelitty, este obiectul lunii august 2021 la Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Vasile Pogor, acea „bibliotecă contemporană”, cum avea să fie numit mai târziu în cercul junimiștilor, datorită apetitului său pentru a citi tot ce-i cădea în mână, a început, în vara lui 1859, lucrul la tălmăcirea în românește a tragediei „Faust” de Goethe. Demersul traducerii primei părți a întâmpinat mai multe întreruperi, fiind reluat anul următor, în colaborare cu prietenul său, Nicolae Skelitty, cel care va publica mai târziu, în paginile revistei „Convorbiri Literare”, atât poezii originale, cât și traduceri, în special din poeții germani (Heine, Goethe, Schiller, Hervigh, Uhland) și francezi (Lamartine).
Susținându-se reciproc pentru a duce la bun sfârșit lucrarea, Vasile Pogor și Nicolae Skelitty au tradus alternativ câte o pagină din creația scriitorului german
Susținându-se reciproc pentru a duce la bun sfârșit lucrarea, Vasile Pogor și Nicolae Skelitty au tradus alternativ câte o pagină din creația scriitorului german. Pentru Nicolae Skelitty – mult mai familiarizat cu limba germană – traducerea s-a dovedit a fi ceva mai ușoară, în timp ce Vasile Pogor s-a folosit, pe lângă volumul în limba originală, și de două ediții franțuzești, realizate de Gérard de Nerval și Henri Blaze. Finalizată în 1862, traducerea a fost revizuită integral de Vasile Pogor înainte de a fi publicată. Caietul manuscris, cu adnotări și corecturi, se află la Biblioteca Academiei Române. Cunoscând afinitatea lui Titu Maiorescu pentru cultura și literatura germană, Vasile Pogor i-a trimis acestuia un exemplar din traducere. Rugămintea lui Titu Maiorescu de a se implica în traducere a fost ignorată, iar „Faust”, în traducerea V. Pogor – N. Skelitty, a apărut în același an, într-un tiraj de 500 de exemplare.
[ad_2]
