[ad_1]
O comoară din județul Iași ce datează de peste 250 de ani va fi salvată de la dispariție! Deja a fost dat avizul favorabil din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Iași pentru restaurarea bisericii de lemn, construite în anul 1747, cu Hramul Sfântului Nicolae, din satul Fedeleșeni, comuna Strunga, județul Iași
Datează de peste 250 de ani și va fi salvată de la dispariție. Este o adevărată comoară, dar și un bun de patrimoniu. Concret, a fost acordat avizul favorabil din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) Iași pentru restaurarea bisericii de lemn, construite în anul 1747, cu Hramul Sfântului Nicolae, din satul Fedeleșeni, comuna Strunga, județul Iași. Totul se află în faza Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI). Proiectanți sunt arh. C. Ciobanașu, arh. F. Ciobanașu, arh. I. Ciobanasu, ing. C Firtea, ing. L. Soveja, ing. A. Ignat, iar elaborator este Ciobănașu P. Corneliu, de la Biroul de arhitectură.
O comoară ce datează de peste 250 ani va fi salvată de la dispariție. Este amplasată în județul Iași
Biserica de lemn cu Hramul Sfântului Nicolae, din Fedeleșeni, a fost construită în anul 1747, fiind situată în satul Fedeleșeni, comuna Strunga, la o distanță de circa 60 de kilometri de Municipiul Iași. Aceasta este localizată în centrul satului, fiind înconjurată de cimitir.
Biserica de lemn din Fedeleșeni a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice (LMI) din județul Iași, din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04158. Prima atestare a satului Fedeleșeni datează din anul 1491, când se afla sub stăpânirea urmașilor lui Bratu Viteazul. În preajma anului 1617, marele vornic Nestor Ureche, ctitorul Mănăstirii Secu și tatăl cronicarului Grigore Ureche, stăpânea jumătate de sat.
Biserica de lemn din Fedeleșeni a fost construită în anul 1747, ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă, Nicolae Pilat, închina schitul ca metoh al Episcopiei de Roman. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori, dar și-a păstrat proporțiile inițiale și arhitectura exterioară.
Biserica dispune de o catapeteasmă cu icoane pictate la începutul secolului al XX-lea, pe pereții din interiorul bisericii aflându-se icoane foarte frumoase, provenind din aceeași perioadă.
După mai bine de 10 ani, în 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei este mâncat de carii
În anul 1999, au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii să fie tratat sau înlocuit. În anul 2000, a fost construit un turn-clopotniță, sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Aceasta este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni medii, de 13,50 m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțime, până la streașină.
Construcția are formă dreptunghiulară, de navă, cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul-clopotniță, de formă pătrată, acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost, la început, deschis, dar, în prezent, este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn, închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces.
Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Așadar, la Iași, o comoară ce datează de peste 250 ani va fi salvată de la dispariție.
[ad_2]
