[ad_1]
În perioda următoare, litoralul românesc va trece prin printr-un proces de transformare radicală. Astfel, plajele de pe litoralul românesc vor fi lărgite. Staţiuni precum Costineşti, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia şi 2 Mai vor câştiga mai mult teren ca să primească turişti. Conform planului autorităţilor, România va avea în plus peste 200 de hectare de nisip până în anul 2023. Investiţia trece de 800 de milioane de euro şi salvează inclusiv staţiuni, în care altfel, plajele ar fi dispărut.
Plajele de pe litoralul românesc vor fi lărgite. Ce au anunţat autorităţile
Ieri, 17 septembrie, Guvernul Orban a făcut un anunţ important pentru viitorul turismului autohton. Prezenţi la lansarea programului de nisipare a Zonei de Coastă Turistică, finanţat din fonduri europene, premierul Ludovic Orban şi Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, au vorbit despre „lucrarea fundamentală” ce urmează să schimbe faţa litoralulu românesc.
„Guvernul României sprijină – şi o va face în continuare – acest proces de combatere a eroziunii costiere. Astăzi avem cel mai important proiect de mediu în acest sens. Peste 840 de milioane de euro, care sunt investite în această a doua etapă a proiectului, prin care, pe o lungime de 30 de kilometri, vom reuşi nu doar să combatem eroziunea costieră – fapt care ar fi dus ca în următorii 10-20 de ani România, pe anumite porţiuni, să nu mai fi avut plaje – reuşim prin acest proiect să dăm o şansă biodiversităţii, astfel încât au fost prinse măsuri pentru prima oară. Vorbim de refacerea ecosistemelor marine şi de conservare a biodiversităţii şi, poate, cel mai important, pentru întreaga societate românească şi este vestea bună, prin acest proiect, suprafaţa plajelor României va fi dublată”, a precizat ministrul Mediului, Costel Alexe.
Plaje extinse în larg cu până la 100 de metri
Ministrul a explicat că, în anumite zone de pe litoralul românesc, plaja va fi extinsă spre larg cu până la o sută de metri. Folosind tehnologii „inovative, de mare precizie”, întreaga suprafaţă a plajelor din România va fi mărită cu mai bine de 200 de hectare. Astfel, spune ministrul, plajele româneşti vor fi „mai bine protejate” pentru următorii 50 de ani.
La rândul său premierul Ludovic Orban a declarat că, dacă nu s-ar fi luat măsuri urgente, eroziunea ar fi putut duce la dispariţie plajelor în foarte multe zone al litoralului. Acesta a adăugat că Guvernul va susţine şi alte proiecte ce vor ajuta la creşterea fluentei de turişti pe litoralul românesc.
Potrivit proiectului prezentat de autorităţi, litoralului românesc ar trebui să se extindă cu peste 200 de hectare de nisip, pe o lungime de 30 de kilometri, până în anul 2023. Investiţia va depăşi 800 de milioane de euro.
Astfel, staţiuni precum Costineşti, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia şi 2 Mai vor câştiga mai mult teren ca să primească turişti. Pe lângă nisip, plajele vor fi consolidate de diguri cu bolovani de până la 7 tone. Lucrările vor începe la începutul lunii octombrie.
Drum expres între Constanța şi Tulcea
Premierul Ludovic Orban a menţionat că Guvernul va susţine şi alte proiecte care pot să ducă la creşterea fluentei de turişti pe litoralul românesc.
„Încă din anul 2008, de când eram ministrul Transporturilor, am propus realizarea unui drum expres care să lege Constanța de Tulcea, de Delta, pentru a creşte varietatea ofertei turistice, astfel încât să reuşim atragerea de turişti, prin combinarea serviciilor şi atracţiilor de pe litoral cu atracţia evidentă pe care o reprezintă Delta. (…)
Pot să vă spun astăzi că s-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres, care face legătura între Constantă şi Tulcea. Dar nu numai legătura între Constanța şi Tulcea – asigurând astfel posibilitatea includerii în serviciile turistice şi a Deltei – va face legătura între Constanța şi Coridorul IX pan-european, pentru că drumul expres Constanța – Tulcea se va duce pe podul de pe Dunăre, tot pe profil de drum expres, care se construieşte între Tulcea şi Brăila, iar din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu Coridorul IX pan-european”, a explicat Orban.
[ad_2]
