[ad_1]
Marţi, 25 mai 2021, la ora 15.00, în Studioul BZI LIVE a fost programată o nouă şi exclusiva editie-dialog despre un subiect spectaculos: Cum s-a construit în comunism! Invitaţi au fost prof. univ. dr. Sorin Bocancea, rectorul Universităţii „Petre Andrei” (UPA) din Iaşi şi inginerul constructor Marin Gh. Nicolae. În prim-planul producţiei media s-a aflat recenta lansare a volumului „Aşa s-a construit în comunism”, realizat chiar de rectorul şi Sorin Bocancea şi inginerul Marin Gh. Nicolae.
Totul în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”. Volumul este apărut la Editura Institutul European şi a fost prezentat de Florin Cântec, istoric şi universitar respectiv Sef-Serviciu în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi. Despre toate aceste, detalii şi elemente ce ţin de ceea ce a fost în România, înainte de 1989, aspecte ce ţin de ideologie, mentalităţi sau activităţi de impact în societate au fost alte repere ale acestei producţii media BZI LIVE.
Inginerul ieşean Marin Gheorghe Nicolae, unul dintre constructorii romani celebri din perioada Regimului comunist
De reliefat că, inginerul ieşean Marin Gheorghe Nicolae este unul dintre constructorii romani celebri din perioada Regimului comunist. Acesta a participat la o întâlnire istorică, pe 5 martie 1977, a doua zi după cutremurul care a devastat Bucureştiul.
Unul dintre inginerii-sefi care au lucrat intens atunci la planul de reconstrucţie a oraşului Iaşi a fost Marin Gheorghe Nicolae, şeful fostului Trust de Construcţii, considerat unul dintre cei mai buni specialişti romani în structuri de rezistenţă. Această ultimă calitate l-a adus martor la o discuţie istorică, la care au participat, printre alţii, şeful statului – Nicolae Ceauşescu, Charles Richter – autorul celebrului sistem de măsurare a intensităţii seismelor, şi Emil Prager – unul dintre celebrii ingineri romani din secolul XX.
Pagubele contabilizate, la nivelul judeţului Iaşi, s-au ridicat la 53.3 milioane de dolari după marele cutremur din 1977
Conform datelor provenite din arhivele Comitetul Judeţean Partidului Comunist Roman (PCR) Iaşi, pe 4 martie 1977 au murit la Iaşi 4 persoane dintre cele 1.578 de victime umane contabilizate la nivelul întregii ţări. Aceleaşi arhive menţionează că au existat 204 răniţi, dintre care 104 au necesitat spitalizare (la nivel naţional au fost 11.275 de răniţi). Aceleaşi rapoarte menţionează că pagubele contabilizate la nivelul judeţului Iaşi s-au ridicat la 53.3 milioane de dolari, în condiţiile în care, la nivel naţional, au fost stabilite la 2 miliarde de dolari. Au fost distruse în jur de 4.000 de clădiri în judeţul Iaşi, iar Ion Iliescu, care ocupa pe atunci funcţia de prim-secetar la Iaşi, a demarat în forţă planul de sistematizare. În acest context, Marin Gheorghe Nicolae şeful fostului Trust de Construcţii, a lucrat intens atunci la planul de reconstrucţie a oraşului.
Pe 8 mai 2021, s-au împlinit 100 de ani de la crearea Partidului Comunist din România
De reamintit că, pe 8 mai 2021, s-au împlinit 100 de ani de la crearea Partidului Comunist din România, formaţiune ce a purtat de-a lungul timpului următoarele denumiri: Partidul Comunist din România (1921-1945), Partidul Muncitoresc Roman (1945-1965) şi Partidul Comunist Roman (1965-1989). La trecerea unui secol de la crearea unui partid comunist în România, Facultatea de Ştiinţe Politice a UPA din Iaşi, revista de Ştiinţe politice „Polis” şi Institutul pentru Studierea Ideologiilor organizează o serie de evenimente pe tema comunismului, ce au avut loc pe 21 mai 2021. Seria de evenimente a cuprins: „100 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”, vernisarea expoziţiei „Rezistenţii. Amintire şi Recunoştinţa”, realizată de Muzeul Naţional Cotroceni, ce se va afla în foaierul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Strada Balusescu nr. 2, până pe 25 iunie 2021.
A prezentat Liviu Jicman, Directorul Muzeului Naţional Cotroceni. Totul a fost urmat de dezbaterea „Perspective ale cercetării comunismului din România”
Toţi participanţii la această masă rotundă au fost şi sunt implicaţi în cercetarea comunismului din România şi nu numai. În cadrul dezbaterilor, fiecare specialist a avut la dispoziţie 10 minute pentru a-şi expune rezultatele cercetării şi pentru a formula o opinie cu privire la consecinţele comunismului pentru societatea românească. Printre participanţi, pot fi enumeraţi: Mioara Anton, Florin Cântec, Ioana Dragulin, Silvia Bocancea, Sabin Dragulin, Radu Carp, Doru Tompea, Cristian Bocancea şi Constantin Ilas.
[ad_2]
