[ad_1]
Ţara în care oamenii nu au nume de familie. Exista o tara în lume în care oamenii nu au nume de familie. Nu este vorba despre vreun trib izolat, ci despre o tara din Europa. Mai mult decât atât, prenumele unui nou născut în acest stat trebuie aprobat de către Guvern.
Undeva în nordul Europei, nimeni nu are nume de familie. Cetățenii care locuiesc în acest stat au doar prenume, la care se adaugă numele mamei sau al tatălui pentru a nu se crea confuzie printre oameni. Tot în această naţie, femeile nu iau numele soţului atunci când se mărită – nici n-ar avea ce, de altfel. Atunci când apare un nou născut, părinții celor mici trebuie să aibă aprobarea Guvernului pentru a-și numi odraslele.
Ţara în care oamenii nu au nume de familie
Chiar daca la prima vedere pare ciudat, exista un singur stat în lume unde cetățenii acestei nații nu au nume de familie. Nu vorbim aici despre vreun trib din tarile exotice, ci despre o tara insulara din nordul Europei. Este vorba despre Islanda. În ultimii ani, datorita performantelor din domeniul fotbalistic, aceasta tara micuță din nordul Europei a devenit mediatizata iar sectorul turistic din Islanda a crescut foarte mult. Pe lângă multe ciudățenii din Islanda, se remarca și faptul că islandezii nu au nume de familie.
Cel mai cunoscut caz din aceasta tara este cel al canteretei de muzica pop, Björk. Artista este faimoasă pentru vocea ei superbă. Însă, chiar daca se bucura de faima internațională, nimeni nu a vorbit, vreodată, despre ea folosind numele ei întreg. Nu este un moft ci, pur şi simplu, ea nu are nume de familie. Așa cum spuneam în rândurile de mai sus, nici un cetățean din Islanda nu are nume de familie.
De ce islandezii nu au nume de familie
Spre deosebire de celălalte ţări occidentale, islandezii nu folosesc nume de familie. La naştere, copilul primeşte un prenume şi, dacă este băiat numele tatălui, iar dacă este fată numele mamei, considerate nume mijlocii. Astfel, nu descendenţa familiei contează la islandezi, ci doar numele părintelui. La numele tatălui se adaugă sufixul -son, care înseamnă „fiu” sau -dóttir, care înseamnă fiică. Astfel, un nume tipic islandez este Örvar Grímsson, care s-ar traduce Örvar, fiul lui Gríms sau Tinna Ólafsdóttir, adică Tinna, fiica Ólafs-ei.
Chiar daca pentru noi este un obicei bizar, aceasta tradiție de a nu avea nume de familie este veche de sute de ani. Inițial, acest obicei era folosit în toate tarile nordice, cu excepția Finlandei. Intre timp, tarile din nordul Europei au renunțat la aceasta tradiție, islandezii fiind, în zilele noastre, singurii care mai folosesc sistemul numelui mijlociu. Mai mult decât atât, aceștia au mai adăugat alte bizarerii legate de nume.
Prenumele islandezilor trebuie aprobate de guvern
După căsătorie, femeile islandeze nu pot lua numele soţului – nu de alta, dar nu ar avea ce nume să ia. În plus, conform principiului numelui mijlociu, femeia nu poate fi fiul cuiva, ci doar fiica cuiva şi nu ar fi tocmai cuvenit că ea să devină fiica soţului. Ar fi că şi cum Măria fiica Elenei, proaspăt căsătorită cu Ion fiul lui Gheorghe, ar deveni Măria fiica lui Ion. N-ar avea nicio logică!
Atunci când apar copiii, prenumele noului născut în Islanda trebuie ales dintr-o listă aprobată de Comitetul Islandic al Numelui, o autoritate guvernamentală.
Acest Comitet a fost stabilit în anul 1991 și are rolul de a pastra integritatea lingvistică şi culturală a Islandei. În prezent, Comitetul Islandic al Numelui are înregistrate peste 1700 de nume pentru băieţi şi peste 1800 pentru fete.
Ţara în care oamenii nu au nume de familie. Excepții de la aceasta regula
Cum regulile sunt făcute să fie încălcate, există şi excepţii de la această tradiție bizara. Spre exemplu, emigranţii îşi pot păstra sistemul numelui, chiar dacă devin cetăţeni ai Islandei. Iar, în situaţii cu totul excepţionale, o persoană poate adopta încă un prenume.
Înainte de 1925, când legea permitea acest lucru, un islandez putea chiar să renunţe la numele părintelui în favoarea unui nume de familie. A fost cazul laureatului Nobel pentru literatură Halldór Laxness.
Alte ciudățenii din Islanda
Islanda are un indice de alfabetizare de 100%. Cu alte cuvinte, pe insulă nu există niciun analfabet.
Limba islandeza nu a evoluat deloc în ultimii 1.000 de ani. Că urmare, oricine poate citi și înțelege texte vechi, fară nicio dificultate.
Islanda este țara cu cei mai mulți scriitori, cele mai multe opere publicate și cele mai multe cărți citite pe cap de locuitor dintre toate statele lumii.
Islanda nu are armata. Funcția de apărare este exercitata numai de grăniceri.
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise în timpul crizei din 2009 și nu s-au mai deschis.
Populația fiind foarte puțin numeroasa, oamenii se cunosc unii cu alții. Că urmare, locuințele nu se încuie, iar mașinile sunt lașate în parcare cu cheile în contact.
În Islanda sunt mai multe oi decât oameni.
Baile termale sunt foarte populare în Islanda, îndeosebi în capitala Reychavik.
Majoritatea femeilor islandeze sunt blonde, iar bărbații sunt atrași mai mult de brunete. Ca și consecință, femeile din Islanda își vopsesc parul în negru sau brun.
Mâncarea națională a islandezilor este haukarl, un preparat din carne de rechin.
[ad_2]
