[ad_1]
Luni, 4 ianuarie 2021, la ora 15.00, în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE a fost prezentată povestea frumoasă și originală a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești ale românilor, într-o ediție specială! Totul alături de trei invitați aparte. A fost vorba despre: Constantin Plugărașu – referent cultural la Primăria Coarnele Caprei – județul Iaşi, Andreea Apopei, învățător și artist de muzică populară în aceeiași localitate.
Alături de aceștia participă istoricul și arheologul – conf. univ. dr. Vasile Cotiugă (Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) care, în ultimii ani, străbate comunele județului Iași pentru a pune în valoare tradiții, obiceiuri, vestigii istorice, sit-uri arheologice.
Uitate printre dealuri, satele comunei Coarnele Caprei, ca multe alte sate risipite prin judeţ, păstrează încă multe valori ale patrimoniului nostru cultural imaterial, între care şi cele din timpul Sărbătorilor de Iarnă
Uitate printre dealuri, satele comunei Coarnele Caprei, ca multe alte sate risipite prin judeţ, păstrează încă multe valori ale patrimoniului nostru cultural imaterial, între care şi cele din timpul Sărbătorilor de Iarnă. An de an, chiar în Ajun de Anul Nou, şi 3 zile după, gospodarii şi tinerii din satele comunei participa activ la jocurile cu măşti, specifice perioadei. Toate acestea ne vorbesc despre renaşterea timpului, despre Anul Vechi şi Anul Nou, despre moartea primului şi naşterea celuilalt, despre renaşterea naturii. „Obiceiuri păstrate de peste 2.000 de ani, din Antichitatea grecească, tracica şi romană, jocurile cu măşti ale romanilor au îmbrăcat forme romaneşti de exprimare (capra, turcă, cerbul, ursul, caiutii etc.), în care se regăsesc atât elementele ancestrale (sacrificarea Regelui Saturnaliilor), cât şi credinţe noi (venerarea moşilor şi strămoşilor, fertilitatea noului an etc.)”, aminteşte conf. univ. dr. Vasile Cotiuga, Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
„Ursul” din Coarnele Caprei este un alai condus de Mihai Tibucanu. Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii şi jocul sau, li se adauga „Ceată mare a Mascaţilor”, care-i reprezintă pe străbuni
În prim-planul acestora, vedeta este „Ursul” din Coarnele Caprei, un alai condus de Mihai Tibucanu. Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii şi jocul sau, li se adauga „Ceată mare a Mascaţilor”, care-i reprezintă pe străbuni. „Şi cei din Coarnele Caprei păstrează şi duc mai departe tradiţia caprei, „Capra din Aramă”, alai condus de Ionel Nigarta; a ursului, „Ursul” din Coarnele Caprei fiind un alai condus de primarul Mihai Tibucanu; a caiutilor, „Caiutii din Petrosica/Căluţul Balan”, alai condus de Constantin Plugarasu, a berbecului „Berbecii din Aramă”. Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii şi jocul sau, li se adauga ceată mare a „Mascaţilor”, care-i reprezintă pe străbuni, dar şi Anul Vechi, care se duce. Şi pentru că trebuie alungat, toţi mascaţii poarta la brâu tălăngi grele, din care se sună permanent pentru alungarea Anului Vechi”, mai scoate în evidenţă conf. univ. dr. Vasile Cotiuga.
Acestor alaiuri străvechi li se alătură şi jocurile cu măşti culte, de tipul „Banda lui Bujor” sau „Irozii”, ultima, o creaţie cultică a învăţătorilor din secolul al XIX-lea
Acestor alaiuri străvechi li se alătură şi jocurile cu măşti culte, de tipul „Banda lui Bujor” sau „Irozii”, ultima, o creaţie cultică a învăţătorilor din secolul al XIX-lea, care marchează Naşterea Mântuitorului. Toate acestea se desfăşoară an de an, pe uliţele satului, începând cu ziua de ajun a Anului Nou, când toţi sătenii participă, cu mic, cu mare, la această sărbătoare comună. „Cu toţii păstrăm şi ducem mai departe tradiţiile noastre strămoşeşti, şi cele de peste an, dar mai ales cele de Anul Nou, când lăsăm în urma cele rele şi speram la cele bune, ale anului ce are să vie! Şi avem ce lasă în urmă (aceasta pandemie, care ne-a pus la grea încercare), sperând la un an şi cu bucurii şi sănătate”, a spus primarul Mihai Tibucanu, cel care de peste 20 de ani coordonează toate jocurile cu măşti de Anul Nou din comună.
Dansul mascaţilor are origini pre-crestine, când avusese funcţii rituale, şi reprezintă lupta dintre bine şi rău
Mascaţii sunt membrii unei cete de urători, deghizaţi şi mascaţi, ce umbla din casă în casă, cântând, recitând, jucând şi făcând gazdelor urări pentru noul an. Dansul mascaţilor are origini pre-crestine, când avusese funcţii rituale, şi reprezintă lupta dintre bine şi rău. Măştile sunt fabricate din pânză, blana şi piei de animale, lemn, coarne şi este împodobită cu panglici multicolore, bucăţi de sticlă colorată, oglinzi. În Ruginoasa, judeţul Iaşi, măştile sunt gros căptuşite pentru a rezista loviturilor în tradiţionala „Bătaie de la Ruginoasa”. Aşadar, despre toate acestea, patrimoniul cultural tradiţional şi alte elemente ce ţin de autenticitatea poporului român, într-o emisiune originală programată în primele zile din 2021 şi care să vă meargă la suflet.
[ad_2]
