[ad_1]
Luni, 1 februarie 2021, la ora 15.00 şi doar în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE a fost programată o interesantă producţie media! Editia-dialog a avut în prim-plan una dintre cele mai controversate modificări ce urmează a fi aplicate în învăţământul preuniversitar din România alături de prof. dr. Mihaela Lesenciuc (inspector pe disciplina Geografie şi cadru didactic la Colegiul Naţional Emil Racoviţa), important oficial al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi.
Despre noile Planuri Cadru, lansate în dezbatere publică naţională şi care duc la o diminuare gravă a orelor la discipline esenţiale precum Geografia sau Istoria, realităţi educaţionale din plină pandemie COVID-19, punctele forte şi punctele slabe ale învăţământului on-line, discrepante dintre educaţia în mediul urban şi cel rural, accentuate în această perioadă, accesul egal la şcolarizare, necesităţile unei reforme reale şi şi corecte în sistemul naţional public de Educaţie au reprezentat esenţa dialogului interesant şi util alături de prof. dr. Mihaela Lesenciuc, reprezentant ISJ Iaşi!
Apel al comunităţii profesorilor de Geografie din judeţul Iaşi şi al Societăţii de Geografie din România, filiala Iaşi
Planurile Cadru sunt documente școlare de o importanță majoră pentru întreaga societate, sunt elaborate la nivel național și au un caracter unic și obligatoriu, cuprinzând obiectele de studiu din fiecare clasă și numărul de ore aferent fiecărei discipline, pentru a putea asigura elevilor din toate școlile din țară, de același grad și profil, aceeași pregătire. Planurile Cadru trebuie să ofere tuturor elevilor șanse egale în promovarea școlară și profesională precum și în ceea ce privește integrarea socială.
Elaborarea și validarea Planurilor Cadru presupun o responsabilitate majoră
Elaborarea și validarea Planurilor Cadru presupun o responsabilitate majoră, pe care o întreagă societate trebuie să și-o asume: elevi, părinți, cadre didactice, experți în educație, agenți economici, comunitate etc.. De asemenea, membrii comisiilor de elaborare, specialiști confirmați, cu vastă experiență și viziune educațională, printr-un demers de echipă, contribuie la realizarea acestor documente asumându-și practic viitorul unor întregi generații de elevi.
Nu înțelegem motivul pentru care actualele propuneri de plan cadru nu sunt semnate și asumate, chiar dacă sunt în etapa consultărilor publice. Oare au făcut parte din aceste comisii reprezentanți ai tuturor domeniilor de activitate și disciplinelor de studiu? Poate pentru definitivarea variantei finale, optime pentru evoluția tinerilor din România, se va ține seama de acest lucru, pentru că fiecare specialist în domeniul său de activitate, prin experiența în lucrul cu elevii, poate genera opinii valoroase și justificate.
Propunerile de plan cadru pentru liceu, lansate în dezbatere publică
În egală măsură, considerăm că ar fi utilă o mai mare popularizare a acestor documente, astfel încât membrii societății să-și poată expune și argumenta punctul de vedere.
Actualele propuneri de plan cadru pentru liceu au fost lansate în dezbatere publică în perioada 5-31 ianuarie 2021. Considerăm că aceasta trebuie prelungită, deoarece se suprapune peste o perioadă atipică, de pandemie, peste finalizarea situației școlare a elevilor, destul de dificilă în contextul activităților on-line sau la distanță, peste etapa de vaccinare a cadrelor didactice etc.
Amintim că perioada propusă pentru dezbaterea publică a Planurilor Cadru de gimnaziu a fost mai mare (21 decembrie 2015-23 ianuarie 2016) în condiții de normalitate socială și medicală. Dată fiind importanța acestor documente propunem, așadar, prelungirea perioadei de dezbateri publice și o mai largă mediatizare și implicare a societății, în ansamblul său.
Actualele propuneri de Plan Cadru prezintă numeroase aspecte pe care le considerăm pozitive, oportune și adaptate nevoilor elevilor, respectă media de 30 de ore pe săptămână, prevăzută de modificarea legii educației de anul trecut și pentru anumite niveluri, filiere sau profiluri sunt echilibrate ca pondere a disciplinelor umaniste, exacte sau cele care dezvoltă creativitatea și abilitățile practice.
În egală măsură, studiul variantelor propuse scoate la iveală și numeroase erori, lacune, lipsa unor continuități firești și chiar inechități în dezvoltarea tinerilor pe parcursul liceului său învățământului profesional
Considerăm că nicio variantă, dintre cele propuse nu este infailibilă și poate că o formă finală îmbunătățită, profund analizată și cântărită, va conduce tinerii liceeni către achiziții teoretice și practice solide, cu impact pozitiv asupra viitoarei cariere profesionale și inserției pe piața muncii, indiferent dacă studiile preuniversitare sunt urmate sau nu de cele universitare.
Ce se urmărește prin pregătirea teoretică și practică a tinerilor în anii de liceu
Ce urmărim prin pregătirea teoretică și practică a tinerilor în anii de liceu? Ce își doresc tinerii la finalul liceului? Ce dorește societatea de la absolvenții de liceu? Oricărui viitor absolvent de învățământ preuniversitar îi sunt absolut necesare atât un bagaj teoretic divers și complex (din domenii exacte, umaniste, artistice) cât și achizițiile și abilitățile practice (în domeniul studiat, meseria vizată, dar nu numai) acestea constituindu-se în premise pentru valorificarea oportunităților viitoare, integrarea pe piața muncii, adaptarea la nevoile unei societăți dinamice și în perpetuă schimbare.
Geografia este o știință fundamentală cu rol esențial în formarea deopotrivă a unei culturi generale de bază, pe care fiecare membru al societății trebuie să o dețină
Geografia este o știință fundamentală cu rol esențial în formarea deopotrivă a unei culturi generale de bază, pe care fiecare membru al societății trebuie să o dețină, dar și a unor deprinderi practice, utilizabile în viața de zi cu zi. Geografia este o știință aplicată care formează și dezvoltă respectul față de valori esențiale. Geografia dezvoltă competențe de viață. În contextul dezvoltării tehnologice ce caracterizează societatea umană, în ansamblul său, apar numeroase modificări profunde ale condițiilor de viață, ajungându-se în situații critice cauzate de poluare sau modificări ale condițiilor climatice cu impact negativ major asupra mediului. Geografia este știința care contribuie la formarea abilităților de gestionare a relațiilor dintre om și mediul său de viață, oferind fundamentul cunoașterii și înțelegerii mecanismelor de funcționare a componentelor sistemului planetar, precum și soluții practice în situațiile de risc.
Planurile Cadru ridică semne de întrebare
Având în vedere competența viitoarelor generații în a anticipa și gestiona posibile situații de criză, Planurile Cadru ofertate ridică numeroase semne de întrebare, atât pentru profilurile teoretice dar mai ales pentru cele tehnologice și vocaționale. Constatăm, cu maximă îngrijorare, absența geografiei, în unele variante propuse, pe anumite niveluri de studiu, cum ar fi clasele a X-a și a XI-a, profil vocațional (arte). Această propunere nu se supune unui demers pedagogic firesc, pentru nicio disciplină de studiu, cu atât mai mult pentru geografie. Studiul geografiei are nevoie de continuitate, având în vedere așezarea în timp a noi niveluri de înțelegere și complexitate (multilayer science) și orice an lipsit de astfel de etape generează lacune în formarea elevilor. Considerăm că acestor tinerii li se încalcă dreptul fundamental de acces egal la educație, fiind discriminați de aceste Planuri Cadru. Consecințele negative nu vor întârzia să apară, atât în planul pregătirii lor profesionale, cât și în ceea ce privește inserția socială a acestor elevi.
60 la sută din elevii din România studiază profilurile tehnologice, licee tehnologice și școli profesionale
În prezent, la profilurile tehnologice, licee tehnologice sau școli profesionale, studiază aproximativ 60 la sută dintre elevii din țara noastră. Pentru acest profil, două dintre variantele propuse urmăresc preponderent dezvoltarea abilităților practice, aspect pe care îl apreciem că fiind unul pozitiv, însă nu într-o manieră cantitativă, prin creșterea numărului de ore și de săptămâni de practică de specialitate. Acest lucru se realizează în detrimentul pregătirii teoretice de bază, fie în mod direct prin scăderea numărului de ore pe săptămână la anumite discipline teoretice (reduse de la 1h/săpt. la 0,5h/săpt.) fie indirect prin reducerea numărului de săptămâni de școală, în favoarea pregătirii practice.
Argumentarea atașată pentru variantele de Plan Cadru face trimiteri generale la directivele europene pentru educație. Învățământul profesional și tehnic (VET) în Uniunea Europeană se dezvoltă mai ales din punct de vedere calitativ prin implicarea agenților economici, finanțarea pe ateliere de lucru în școală și nu cantitativ prin creșterea numărului de ore sau săptămâni de practică, ce va conduce, negreșit, la creșterea decalajelor dintre elevii care urmează profiluri tehnologice și cei de la profiluri teoretice, scăzând egalitatea de șanse, între cele două categorii, cu privire la alegerile viitoare.
O categorie mare de elevi, dezavantajată
În calitate de profesori de geografie, mulți dintre noi lucrând constant cu elevi ce studiază la profiluri tehnologice, considerăm că va fi clar dezavantajată o categorie foarte mare de elevi, mai cu seamă că evaluarea lor finală constă în discipline de cultură generală! De asemenea, apreciem, în cunoștință de cauză, că cca. 75% dintre elevii repartizați la filiere tehnologice au optat inițial, în cadrul repartizării computerizate de la finalul clasei a VIII-a pentru profiluri teoretice și unii dintre ei urmează, după finalizarea liceului tehnologic, domenii care au legătură mai mică sau mai mare cu acest profil. În acest sens este necesară pregătirea echilibrată, deopotrivă pe latura teoretică dar și pe cea practică. Elevii de la liceele cu profil tehnologic nu trebuie discriminați, au dreptul la șanse egale pentru viitorul lor!
Din punctul de vedere al profesorilor de geografie, considerăm că, în eventualitatea avizării unei astfel de variante de Plan Cadru, vor fi situații în care elevii au dreptul să își aleagă geografia pentru examenul de bacalaureat, dar nu au un număr suficient de ore pentru a învăța și a se pregăti temeinic, aspectul fiind valabil, de altfel, pentru multe alte discipline teoretice.
În opinia noastră, geografia ca disciplină de bază, atât în formarea culturii generale, a înțelegerii evoluției fenomenelor naturale și sociale din viața cotidiană, cât și în formarea unor abilități practice necesare adaptării în societatea dinamică și globalizată pe care o traversăm trebuie să ocupe o poziție decentă în Planul Cadru, în conformitate cu importanța competențelor pe care le dezvoltă în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani.
Propuneri concrete de îmbunătățire a Planului Cadru
Prezența geografiei cu un minim acceptabil de o oră/săptămână în fiecare an de studiu, pentru fiecare filieră și profil în parte;
Posibilitatea optării pentru geografie ca probă scrisă la alegere în cadrul examenului de Bacalaureat (proba E.d), pentru toți absolvenții, indiferent de filiera sau profilul parcurs;
Un buget de 2h/săptămână pentru clasa a XII-a;
Posibilitatea studierii geografiei, pe parcursul liceului, într-un număr mai mare de ore la anumite profiluri (științe, profiluri umaniste, etc.).
Propuneri generale
Desființarea ariilor curriculare, nejustificate și lipsite de eficiență;
În cazul perpetuării nedorite a acestora, solicităm introducerea geografiei în aria Matematică și Științe, alături de Științele Vieții și ale Pământului ( biologie, chimie și fizică). Însăși denumirea de geografie arată că această ştiinţă studiază Pământul în complexitatea lui. Sau poate că geografia a ajuns ceva de prisos, un lest agăţat de gâtul altor ştiinţe şi prin bunăvoinţa unora şi-a găsit un loc oarecum stingher între istorie şi religie?
Lărgirea paletei disciplinelor pentru care pot opta elevii în vederea susținerii examenului de Bacalaureat, funcție de competențele, pasiunile și propriile planuri de viitor, în acest mod putând fi ameliorate rezultatele slabe la Bacalaureat (anual sub 70% promovabilitate).
Să nu uităm că școala de astăzi se va reflecta în societatea de mâine!
Inspirație, viziune și rațiune celor care vor decide varianta finală a Planului Cadru, echitabilă și adaptată deopotrivă nevoilor elevilor de astăzi cât și societății viitoare.
[ad_2]
