[ad_1]
Muncitori in constructii care sapau pentru amplasarea unei noi linii de canalizare in orasul egiptean Tama au descoperit ruinele unui templu datand de 2.200 de ani, din perioada faraonului Ptolemeu al IV-lea.
Conform Ministerului egiptean pentru Antichitati, lucrarile de constructie au fost oprite si au fost chemati arheologi pentru a continua sapaturile la templu.
Pana in prezent arheologii au descoperit un perete pe directia est-vest, unul pe directia nord-sud si coltul sud-vestic al templului, decorat cu sculpturi ale zeului egiptean Hapi, zeul fertilitatii si al luncilor inundabile ale Nilului unde egiptenii antici practicau agricultura, relateaza Agerpres.
Sculpturile il infatiseaza pe Hapi purtand ofrande, inconjurat de pasari si animale. Fragmente de text il mentioneaza pe Ptolemeu al IV-lea, cel de-al patrulea faraon al dinastiei Ptolemeilor – dinastie infiintata de greci macedoneni ce au condus Egiptul din anul 305 i.Hr. pana in anul 30 i.Hr. si care au asimilat simbolurile religioase si regale ale faraonilor dinaintea lor. Celebra Cleopatra, care a condus Egiptul intre anii 51 i.Hr si 30 i.Hr. a fost ultima reprezentanta a acestei dinastii macedonene.
Descoperirea a fost facuta in orasul Tama, la nord de Sohag, pe malul vestic al Nilului. Un cartier al orasului modern, denumit Kom Shaqao, se afla pe locul fostei capitale a Districtului 10 al Egiptului Superior. In trecut, aceasta asezare se numea Wajit, conform Ministerului pentru Antichitati.
Ptolemeu al IV-lea a condus Egiptul intre anii 221 i.Hr – 204 i.Hr. El a fost fiul lui Ptolemeu al III-lea si al reginei Berenice a II-a, o foarte buna calareata care a trait mai mult decat sotul sau dar a murit otravita in numele fiului sau, alaturi de care ramasese sa domneasca dupa moartea lui Ptolemeu al III-lea. Regina Berenice a avut un trecut violent. Conform istoricilor, Berenice a pus la cale asasinarea primului sau sot, Demetrius, dupa ce a aflat ca acesta avea o relatie amoroasa cu mama ei. Asasinatul s-a derulat chiar in iatacul mamei lui Berenice.
Domnia lui Ptolemeu al IV-lea nu a fost una de succes. Conform istoricilor, faraonul era mai interesat sa pretinda ca este un artist decat sa conduca regatul si i-a oferit puteri depline pentru a conduce in locul sau ambitiosului mare preot Sosibius.
Sub domnia lui Ptolemeu al IV-lea, Egiptul era aproape sa piarda importantul teritoriu Coele-Syria (o regiune care in prezent este impartita intre Liban si Siria) in fata imperiului Seleucid. La putin timp dupa aceasta criza, poporul egiptean a inceput sa se revolte impotriva lui Ptolemeu al IV-lea, criza interna continuand in ultimii 5 ani ai domniei lui Ptolemeu al IV-lea.
Sotia lui Ptolemeu al IV-lea, Arsinoe a III-a, care ii era si sora, i-a oferit regelui un mostenitor, Ptolemeu al V-lea Epiphanes, in anul 210 i.Hr. In anul 204 i.Hr. Ptolemeu al IV-lea a murit, insa moartea sa a fost tinuta in secret de marele preot Sosibius timp de un an, intr-o incercare de a-si conserva privilegiile. Tot Sosibius a fost implicat si in complotul care a dus la asasinarea reginei Arsinoe a III-a.
Marele preot a reusit astfel sa preia controlul si asupra domniei lui Ptolemeu al V-lea pe cand acesta avea doar 5 ani. Domnia tanarului faraon a fost controlata in cea mai mare parte a sa, pana la moartea sa subita in anul 181 i.Hr.. Faraonul Ptolemeu al V-lea a dat decretul inscris pe celebra Piatra din Rosetta, care le-a permis arheologilor sa descifreze hieroglifele egiptene.
Piatra din Rosetta este din granit negru, are forma aproximativ rectangulara, cu trei inscriptii ale aceluiasi text in trei limbi antice diferite – hieroglifica, demotica si greaca. Folosind aceste inscriptii, Jean-François Champollion a reusit sa stabileasca o metoda de traducere a scrierii hieroglifice. Ea a fost descoperita in 1799, in orasul egiptean Rosetta, situat in delta Nilului, in apropierea Marii Mediterane, in timpul expeditiei militare franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte.
[ad_2]
