[ad_1]
Am vazut si barbati crescand copii singuri, si femei crescand copii singure.
Trebuie sa ne asumam responsabilitatea, nu cu jena, cu seriozitate..
Nu putem fi barbati numai in pat, si in societate trebuie sa fim la fel de barbati! Degeaba poti sa demonstrezi tu ca poti face un copil, daca nu poti demonstra ca-l poti creste!
Avem tineri foarte buni dar trebuie sa le cultivam asta.. sa nu fie moi, sa aiba un pic de nerv, un pic de demnitate, un pic de orgoliu barbatesc!
Cand ti-ai ales sotia, sa stii ca-i pentru todeauna, sa nu vii cu scuze puerile..
„Vai, dar nu ne intelegem, nu ne potrivim, nu avem acelasi caracter!”
Nu te joci cu o taina a lui Dumnezeu!
Este un cantec popular:
„Cine lasa o dragoste curata, nu mai gaseste fericirea niciodata!”
Deci, poti sa te insori de 10 ori.. tu tot la prima dragoste ai sa fii cu sufletul, chiar daca nu o recunosti, sau o barfesti, sau o judeci.. si despre baiat invers, la fel!
Si alt vers..”Nu-i lege sa te lege, de cine nu te intelege!”
Dar ma intreb un lucru: Cum in 4,5,6,7,8 sau 9 ani de prietenie te-ai inteles, si cand ai devenit mama si tata si apare pruncutul si responsabilitatea, din ziua aia nu te mai intelegi!?
Nu e acelasi om?
E clar ca trebuie sa stam impotriva diavolului in ziua cea rea, cum spune Ap. Pavel!
Nu trebuie sa plecati de la premiza ca trebuie voi doi sa va iubiti, pentru ca eu cred ca apare rutina…
Hai sa va explic un lucru! Cea mai buna prajitura din lume, reteta, o faci de 5 ani 10, 15, 20 de ani, e traditia casei. La un moment dat, spui ca as mai face si ceva nou!
Asa apare si in famile, la un moment dat vine dracul cu imaginatia.. ca ar putea fi ceva interesant. Dar sa mergi pe acest principiu:
Nu pentru mine, pentru copilul meu, ma straduiesc, asa cum parintii mei mi-au asigurat mie o mama si-un tata, si eu sa le asigur copiilor mei.
Eu am avut alta fericire, eu am crescut la bunici, n-am avut nevoie de parinti si nu le-am simtit nici lipsa, nici prezenta, dar vreau sa va spun diferenta de educatie.
Bunicii mei de mic mi-au dat cate o treaba de..
„Fa aia ca trebuie facut! Fa lucrul asta!”
Pe cand, parintii mai au aceste slabiciuni..
„Lasa-l ca-i mic, lasa-l ca invata, lasa-l ca e tanar, ca nu poate!”
Si copilul devine alintat, cum e calutul ala care atunci cand pui hamul pe el, intai trage un butuc, il lasi numai cu capastru, il lasi mai lung.. pana ce-l pui la caruta!
Am vazut si barbati crescand copii singur, si femei crescand copii singure.
Trebuie sa ne asumam responsabilitatea, nu cu jena, cu seriozitate..
Nu putem fi barbati numai in pat, si an societate trebuie sa fim la fel de barbati! Degeaba poti sa demonstrezi tu ca poti face un copil, daca nu poti demonstra ca-l poti creste!
Esti un iresponsabil total, sa-l lasi pe copilul tau din start , lipsit de o educatie fundamentala din partea unui parinte.
Daca ai acest tel si crez! Indiferent cat de greu ar fi!
Sunt si femei care au indurat viciul bauturii, poate si bataie, poate un sot mai crud, mai desfranat, dar au stat ele acolo si s-au straduit in credinta lor.
Imi aduc aminte de o batrana de 99 de ani, a murit acum 3 zile, si a venit nora ei la mine:
– Parinte, mi-a murit batrana! Si i-am zis..
– Ti-o pomenesc cu drag! Avea cam 75 de ani batrana cand a venit la mine si a zis:
– Parinte, fa o rugaciune ca ma bate mosul meu, de-mi suna apa-n cap!
– Dar cati ani are mosul?
– 80 de ani!
– Si de ce te bate?
– Pai nu-i place mancarea!
– Da de ce nu-i faci mancarea buna?
– Pai din 300 de lei pensie, cum sa-i fac?”
Vedeti! Si ea a stat cu el, si a rabdat asa umila, batrana si necajita.. cum era.
Si s-a rugat acolo in legea ei, si nu l-a lasat niciodata.
Si-mi ziceam.. Uite cum a randuit Dumnezeu, daca a trait umila, sa traiasca 100 de ani, si oamenii platesc mii de lei pe medicamente, pe produse naturiste, pe nutrienti, pe vitamine.. si la 50 – 60 de ani auzi ca e plin de cancer, ca e bolnav sau e mort! De ce?
Viata ti-o da Dumnezeu dupa credinta!
Sanatatea ti-o da dupa traire!
Iar bucuria ti-o da dupa straduinta!
Deci sa ne straduim sa fim niste tineri ultra-seriosi!
Corect este ca atunci cand te-ai casatorit, sa nu te mai desparti niciodata!
„Ce a unit Dumnezeu, omul sa nu desfaca!”
E lege si n-am facut-o eu!
De cate ori am putut, la spovedit, i-am impacat, le-am mai dat dreptate, un sfat.. dar nu i-am lasat! Am din cati am casatorit in 25 de ani de preotie, doar doua familii au divortat (de forta suprema) dar in general au rabdat..
Si ma uit si eu cum vin cu copiii lor, care au 15, 16, 18 ani si tie mai mare dragul sa vezi cum se ridica o generatie tanara.
Cu greutati, cu certuri, cu schimbari de replici, de vorbe.. poate o data nu le-au ajuns banii, odata vrei altceva, dar te inarmezi cu actul de jertfa.
Nu faci nimic altfel! Toti o sa scriem vesnic: „Nepotrivire de caracter!”
N-o sa ne potrivim niciodata!
Caracterele sunt unice!
Fenotipul fiecarui om e unic!
Vointa fiecarui om e unica si libera!
Numai dragostea ne poate uni!
Exact cum pui lutul intre doua caramizi!
Atat!
Parintele Calistrat Chifan
[ad_2]
