[ad_1]
Ziua Internaţională a Cafelei este sărbătorită în fiecare an pe 1 octombrie. Această sărbătoare internaţională este dedicată cafelei şi iubitorilor acestei băuturi savuroase, dar şi milioanelor de oameni care sunt implicaţi în procesul de producere şi distribuire a acestei băuturi iubite la nivel mondial.
La 1 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională a cafelei, o sărbătoare prin care iubitorii cafelei îşi arata preţuirea faţă de această băutură. Această băutură este celebră în toată lumea iar cu acest prilej sunt organizate evenimente festive.
1 octombrie, Ziua Internaţională a Cafelei
Majoritatea oamenilor nu concep să înceapă o nouă zi fără a sorbi măcar câteva guri dintr-o ceaşcă de cafea, fie ea simplă, cu lapte sau preparată cu diferite arome. Astfel, ziua de 1 octombrie este cea mai potrivită ocazie pentru a sărbători această băutură aromată precum şi pentru a atrage atenţia asupra beneficiilor pe care le poate avea asupra sănătăţii, asta atunci când este consumată în mod responsabil.
Prima dată, Ziua Internaţională a Cafelei a fost sărbătorită la Milano, pe 1 octombrie 2015. Ziua de mâine celebrează importanta cafelei, dar îşi doreşte să îi aducă în centrul atenţiei şi pe cei care se ocupă de cultivarea, prăjirea sau prepararea cafelei. Astfel, ziua internaţională a cafelei vorbeşte despre întreg procesul de producere al acestei băuturi, de la momentul în care aceasta este cultivată de către fermieri şi până când ajunge la consumator.
În fiecare an, în această zi foarte importantă pentru licoarea amăruie, marii producători sau lanţurile de magazine care comercializează cafea obişnuiesc să ofere cafele gratuite sau la reducere, dorind astfel să promoveze această băutură.
Cercetările în domeniu arată că, la nivel mondial, în fiecare zi sunt consumate aproximativ 3 miliarde de căni de cafea, iar numărul persoanelor care îşi doresc să se bucure de gustul amărui al cafelei este în continuă creştere.
Care este istoria cafelei?
Istoria acestui „viciu” începe cu peste 1000 de ani în urmă, prima menţiune documentară a acesteia datând din în secolul al IX-lea.
O legendă spune ca tânăr cioban din Etiopia, în jurul anului 850, ar fi observat că după ce mâncau anumite boabe, caprele sale deveneau agitate.
O altă legendă spune că şi călugării ar fi încercat acest fruct, dar au fost aşa dezamăgiţi de gustul amar încât l-au aruncat în foc. Curând, o aromă delicioasă a ajuns la nasul lor. Călugării au fost atât de curioşi încât au folosit fructele prăjite pentru a crea o infuzie pe care o considerau un dar de la Dumnezeu pentru că îi ajută să nu doarmă jumătate din noapte.
Totuşi, cultura băutului cafelei datează din sec. al XI-lea, atunci când cafeaua a fost importată în Arabia din ţara ei de origine, Etiopia. Persanii au fost fermecaţi de efectul tonic al noului “vin al Islamului”, deoarece vinul adevărat le-a fost interzis musulmanilor. Cuvântul “cafea” vine de vechiul “qahwah” în arabă.
În a doua jumătate a sec. XV, cafeaua s-a răspândit din Regatul Arab prin Mecca sii Medina şi a ajuns în Cairo în 1510.
În prima jumătate a sec. XVI, Regatul Osmanic şi-a atins apogeul. Cafeaua începe să joace un rol important în Arabia, Asia Mică, Siria, Egipt şi în sud-estul Europei. Primele cafenele au fost deschise în Damasc şi Aleppo în 1530 şi 1532.
În 1651 negustorii veneţieni au adus primul sac de cafea în vestul Europei. Aroma ei delicioasă şi efectele revigorante au făcut-o să devină băutura preferată şi cafenelele au împânzit repede Europa. După ce era deja cunoscută în vestul Europei, marinarii olandezi şi englezi au exportat plantă din coloniile lor în toată lumea.
Când turcii au fost forţaţi să ridice asediul din Viena în 1683, au lăsat în urma lor 500 de saci de cafea. Un întreprinzător om de afaceri polonez i-a folosit pentru a deschide prima cafenea a oraşului.
Răspândirea băuturii a fost însoţită de o creştere enormă a culturii arborilor de cafea. La sfârşitul sec XVII s-au făcut eforturi majore pentru a se putea cultiva arborii de cafea în sere. Una dintre aceste plante a fost trimisă drept cadou lui Louis XIV în Paris în 1714. Această plantă se pare că este strămoşul a milioane de arbori de cafea.
La începutul sec XX, Brazilia era cel mai mare producător de cafea din lume. Astăzi, aproape întreaga producţie de cafea vine din America Centrală, Brazilia şi părţile tropicale ale Americii de Sud. Producţia mondială de cafea se ridică pe la 100 de milioane de saci pe an, iar Brazilia este pe primul loc reprezentând ¼ din producţia totală. 8 ½ milioane de saci sunt produşi în Brazilia.
Prăjirea cafelei acasă a fost înlocuită definitiv de produsele industrial finite. În 1901, doctorul japonez Sartori Kato a prezentat prima pudră solubilă de cafea. În 1938, compania Nestle a pus bazele marketingului commercial al cafelei solubile (cafeaua instant).
Consumatorii cei mai importanţi sunt: SUA, Germania, Franţa, Japonia şi Italia. Finlandezii consuma anual 12,2 kilograme de cafea de persoană, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7 kilograme.
În România, consumul de cafea rămâne modest, de circa 2 kg pe cap de locuitor în fiecare an, ceva mai puţin decât media europeană de 3 kg pe cap de locuitor.
Care sunt beneficiile cafelei
Cafeaua este un excelent stimulent al sistemului nervos. Şi nu doar fiindcă te energizeaza, ci fiindcă îţi îmbunătăţeşte pe termen scurt memoria, atenţia şi concentrarea. Creierul tău este în alertă şi atent la orice stimul din mediu după ce consumi această băutură.
Dacă nu ai reuşit să dormi suficient, poţi bea o cafea, întrucât aceasta combate temporar consecinţele privării de somn.
Facilitează oxigenarea sângelui şi respiraţia, dilatând tranctul respirator şi permiţând pătrunderea aerului în plămâni. Cafeaua este utilizată de unii specialişti în calmarea simptomelor astmului şi altor afecţiuni respiratorii similare.
Bogată în antioxidanţi, cafeaua sprijină sistemul imunitar în lupta cu radicalii liberi, ne apără de boli şi încetineşte îmbătrânirea. Nu este o formulă magică pentru tinereţea veşnică, dar cu siguranţă îţi va oferi vitalitate pentru mult, mult timp.
Cafeaua are efect diuretic, datorită cofeinei din compoziţie. Aceasta stimulează organismul să producă mai multă urină, pentru a elimina toxinele din organism. Este benefică, aşadar, pentru rinichi şi vezica urinară, pe care le va curăţa mai eficient. Atenţie, însă, la hidratare: mai multă cafea înseamnă şi un necesar mai mare de apă pentru organism.
Este şi un bun remediu împotriva constipaţiei, tot datorită cofeinei care stimulează sistemul digestiv să proceseze mâncarea şi să elimine substanţele în exces.
Un alt lucru pe care trebuie să îl ştiţi despre cafea este că e benefică pentru ficat. Pacienţii care suferă de boala hepatică pot beneficia de pe urmă consumului zilnic de cafea, această băutură reducând daunele produse de boli precum steatoza hepatică sau ciroza.
Cafeaua consumată în mod regulat poate reduce riscul de diabet de tip 2 cu până la 7%. Acest lucru este benefic mai ales în cazul persoanelor care capătă rezistenta la insulina pe fondul obezităţii.
Şi riscul de boli precum Parkinson şi Alzheimer poate fi redus prin consumul de cafea.
Când nu este recomandat consumul de cafea
Din cauza cofeinei din compoziţie, cafeaua poate solicita prea mult sistemul nervos sau cardiovascular al persoanelor care suferă de afecţiuni cronice, hipertensiune, sau care urmează anumite tratamente.
Atunci când discutaţi cu medicul despre implicaţiile bolii pe care o aveţi, atingeţi şi problema consumului de cafea sau alimente care conţin cofeină. Este important să ştiţi dacă aveţi voie şi ce cantitate de cafea puteţi bea.
Cafeaua este o băutură pe cât de populară, pe atât de sănătoasă, însă la fel ca în cazul oricărui aliment/ oricărei băuturi, pot exista şi situaţii în care aceasta poate cauza probleme, de aceea e indicat să primiţi acordul medicului dumneavoastră pentru a consuma cafea.
[ad_2]
